Dor
Cu noduroase palme de sunet,
cu ochii injectati de noaptea arsa...
Gol umar ca o briza tacerea
urca în ochii mei, gelatinos si verde.
Negru aluat de cântec luna
ca un muget aspru îsi striveste-n vai
labartate gheare lungi de ursi.
Ce pestera mi-apasa pe umeri, amaruie...
Vuiesc adânc copacii topiti în curcubee?
Cu ramurile-n stele prin talpi ma scurg în
iarba.