Apus în linişte
Un gol de strazi ce naste-un vânt absurd
Si-o jungla chomsky-eana de cu seara,
Masini, hârtii si ierburi ilegale
Ce sfarma caldarâmul pe furis,
O plasa de lumini si cabluri amintind
Camasile de forta, amintesc
Cât de nebun e-acest oras cuminte.
Un pat de rumegus pluteste-n aer
Purtând un înger refuzat de cer,
Un fluviu poarta îngerul în brate
Si noi purtam cu el acelasi fluviu
(Vai, trista Doamna, iarta-mi frumusetea
Cum poti sa tii un fluviu viu în brate?)
Directorul uzinei poarta mâna
Prin usile de aer ale serii,
O cheie-i este fiecare deget
Si fiecare gând al sau un lacat,
Îsi poarta gustul peste sarea fruntii
Si-o lasa-n strada alba de tacere.
(Ramâi cu mine, o, latrat al zilei
De toate javrele-ncoltit în zori
Si voi uita clepsidrele subtilei
Colaborari cu ucigasi din flori)
Dar nu vad recea târfa a luminii
Deretecând multimile de pori
Si ridicând un gând de subsuori
Sa-l dea de suflet unei trecatoare
(Si cum sa te salvez de viata, soare,
Când mii de viermi te-nfasa-n rana orei?)