0
1
2
3
1.Transilvania 2.vest - nord-vestul Romaniei 3.Banat
Grafic nr. 1: LocuinŃe adâncite în pământ, cu plan pătrat, construite pe stâlpi de susŃinere.
A.I.a.2. Dreptunghiulare:
În cadrul acestei subgrupe am identificat cel puŃin 27 (plus cele 8-? dela Şura Mică) de locuinŃe decoperite în 15 aşezări medievale timpurii78. Zece dintre acestea sunt din interiorul arcului carpatic: Bratei-aşez. nr. 1 (rep. nr. 28) şi nr. 2
(rep. nr. 29) şi Şura Mică (rep. nr. 143), în judeŃul Sibiu, Cernat (rep. nr. 42) şi Poian (rep. nr. 110/c1), în judeŃul Covasna, OcniŃa (rep. nr. 104), Stupini (rep.
nr. 131) şi Şirioara (rep. nr. 141), în judeŃul BistriŃa-Năsăud, Sighişoara (rep .
nr.131/c1 şi c2) în Mureş şi łaga (rep. nr. 147) în judeŃul Cluj. Restul de 5
aşezări sunt răspândite în nord-vestul României la Lazuri – Satu Mare (rep. nr.
78 Ca şi în cazul locuinŃelor pătrate, trebuie să precizez că numărul construcŃiilor dreptunghiulare poate fi mai mare, deoarece în multe situŃii nu s-au făcut sau nu s-au putut face precizări referitoare la forma complexelor.
34
81/c1), în Câmpia de Vest la Biharia (rep. nr. 23) şi Cefa (rep. nr. 40/c3) în Bihor şi Vladimirescu – Arad (rep. nr. 153) şi în Banat la Gornea – Caraş-Severin (rep.
nr. 67) şi Remetea Mare – Timiş (rep. nr. 115).
Referitor la modul de distribuire a locuinŃelor pe aşezări şi încadrare cronologică, avem următoarea situaŃie: Bratei-aşez. nr. 1 – 3 locuinŃe (sec. VI-VII), Bratei-aşez. nr. 2 – 4 locuinŃe (sec. VIII79), Cernat – 1 locuinŃă (sec. VIII), OcniŃa – 2 locuinŃe (sec. VII-VIII), Poian – 1 locuinŃă (sec. VI-VII), Sighişoara –
4 locuinŃe (1 din sec. VI-VII şi 3 din sec. VII-VIII/IX) Stupini – 1 locuinŃă (sec.
VII-IX), Şirioara – 1 locuinŃă (sec. VIII), Şura Mică – 8 locuinŃe (sec. VIII) şi łaga – 1 locuinŃă (sec. VII-VIII); Lazuri – 1 locuinŃă (sec. VI-VII); Biharia – 4
locuinŃe (2 din sec. VII/VIII-IX – rep. nr. 22/c2 şi 2 din sec. IX-X – rep. nr.
22/c3); Cefa – 1 locuinŃă (sec. IX-X) şi Vladimirescu – 1 locuinŃă (sec. VIII-X); Gornea – 1 locuinŃe (sec. VII-VIII) şi Remetea Mare – 1 locuinŃă (sec. VIII-IX).
În ceea ce priveşte dimensiunile construcŃiilor, suprafaŃa acestora oscilează între aproape 8 m² (L56 din aşezarea nr. 1 de la Bratei) şi 30 m² (L15/1973
din aşezarea nr. 2 de la Bratei). Gropile locuinŃelor au fost săpate la o adâncime cuprinsă între -30/-40 cm (L7/1979 de la Biharia, Pl.1) şi -120 cm (L10/1994 de la Cefa), cele mai multe având profunzimea în jur de -50-60 cm. Însă aceste dimensiuni generale sunt relative, deoarece în cazul a numeroase complexe nu se cunosc aceste date, care ar putea oferi o altă perspectivă în acest sens.
Acest tip de construcŃie, adâncită în pământ, cu plan dreptunghiular şi sprijinită pe stâlpi, se pare că este destul de rar întâlnit atât în mediul slavilor estici, cât şi la cei vestici sau sudici, apărând mai frecvent în zona Dunării Mijlocii, unde au, de obicei, dimensiuni modeste.80
În continuare voi avea în vedere fiecare variantă a locuinŃelor adâncite în pământ, cu plan dreptunghiular şi construite pe stâlpi de susŃinere: LocuinŃ e cu 1 stâlp de susŃ inere: acestei variante i se încadrează o singură locuinŃă, şi anume complexul B6a/1978 din faza a doua a aşezării de la Sighişoara- Dealul Viilor – Mureş (rep. nr. 131/c2; Pl.21). Stâlpul se afla în colŃul de V, iar instalaŃia pentru foc era în colŃul de SV al locuinŃei. Ar fi util de ştiut în care colŃ vestic era plasat stâlpul de susŃinere, în cel SV, adică în colŃul cu instalaŃia pentru foc, sau în cel de NV.
LocuinŃe adâncite în pământ, cu plan pătrat sau rectangular şi cu un singur stâlp de sprijin sunt menŃionate de P. Šalkovsky în contextul habitatului slav din Europa Centrală în perioada medievală timpurie81. ConstrucŃii cu un stâlp izolat într-un colŃ au fost descoperite la Roztoky – Cehia, fără a se specifica 79 Datarea la modul general a aşezării s-a făcut în secolele VI-VIII, însă locuinŃele menŃionate aici au fost încadrate doar secolului VIII, complexele din aşezare nefiind contemporane între ele ( Zaharia 1994-1995).
80 Šalkosvsky 2001, p. 34-35.
81 Šalkovsky 1993, p. 65.
35
şi planul acestora82. ConstrucŃii pentru locuit, cu un singur stâlp de sprijin au fost semnalate şi în aşezările din partea central-estică a Europei, şi anume la Nezvisko, Chanska şi Lug I, însă acestea aveau stâlpul la mijlocul laturii opuse cuptorului83.
LocuinŃ e cu 2 stâlpi de susŃ inere: este vorba de 6 locuinŃe, descoperite în aşezările de la Biharia (L8/1979; Pl. 2/A), Bratei-aşez. nr. 1 (L56) şi aşez. nr. 2
(L17/1973), Cefa (L10/1994), Şirioara (L3) şi łaga (L11). Complexul de la Biharia avea stâlpi plasaŃi în colŃurile de NV şi de S84, iar instalaŃia pentru foc a fost construită undeva pe latura de E. În aşezarea nr. 1 de Bratei locuinŃa a dispus de cei 2 stâlpi în colŃurile de S şi E, cuptorul fiind ridicat tot în colŃul de E, iar în aşezarea nr. 2 stâlpii se aflau în colŃurile de S şi N, cu instalaŃia pentru foc în acelaşi colŃ de N. În două colŃuri opuse se aflau stâlpii şi în L10 de la Cefa, fără a se preciza despre care colŃuri este vorba. O situaŃie deosebită se constată în cazul construcŃiei de la Şirioara. Aici cei doi stâlpi de sprijin au fost plasaŃi în afara perimetrului adâncit al locuinŃei, lângă latura sa de SV, cuptorul aflându-se pe latura opusă, de NE. Şi în cele din urmă, la łaga stâlpii erau în apropierea colŃului de SE, cu o distanŃă de 110 cm între ei. Având în vedere distanŃa mică
dintre stâlpi, autorul cercetării considera că aici ar fi putut să fie intrarea în locuinŃă85, opusă cuptorului, care a fost construit în colŃul de NE.
ConstrucŃii adâncite în pământ cu 2 stâlpi de susŃinere sunt menŃionate şi în vestul şi nordul Europei, unde se perpetuează până prin secolul X, fără a li se preciza însă forma86. În unele aşezări merovingiene au fost semnalate complexe adâncite în sol cu plan posibil dreptunghiular, dar de această dată nu se mai precizează dacă aveau sau nu stâlpi de susŃinere87.
P. Šalkovsky deosebeşte un grup de construcŃii adâncite şi cu 2 stâlpi de susŃinere (varianta Ba2), însă aceştia erau plasaŃi în centrul pereŃilor opuşi (stâlpi de fronton); această variantă este tipică zonei de sud a Slovaciei şi teritoriului Ungariei, în general spaŃiului Dunării Mijlocii88. La acelaşi autor întâlnim şi o altă variantă a locuinŃelor cu 2 stâlpi, şi anume doar cu unul singur de fronton, celălalt fiind plasat în exteriorul gropii casei sau încadrat într-unul dintre pereŃi (ex. în aşezarea de la Mužla-Cenkov, complexele 54 şi 267)89. P. Donat 82 Kuna, Profantová 2005, p. 327 – varianta 1B.
83 Pleinerová 1979, p. 635.
84 Nu am înŃeles clar despre care colŃ sudic este vorba, cel de SE sau cel de SV, deoarece din descrierea complexului (ex. colŃul de NV sau latura de E etc.) rezultă că laturile lui se aflau spre punctele cardinale.
85 Protase 2003, p. 59-60.
86 Hamerow 2002, p. 31-32.
87 Hamerow 2002, p. 29.
88 Šalkovsky 2001, p. 23-25. Şi I. Bóna descrie numeroase complexe de acest fel din aşezările avară şi arpadiană de la Dunaújváros – Ungaria ( Bóna 1973).
89 Šalkovsky 2001, p. 27.
36
menŃionează, la rândul său, în aşezările de la Magdeburg, Mühlhausen şi Tilleda locuinŃe adâncite, dreptunghiulare, doar cu stâlpi ce susŃineau coama acoperişu-lui90. Complexe de acest gen apar şi la Březno – Cehia, însă cu stâlpii plasaŃi pe axa, la mijlocul a două laturi opuse91. Şi K. Horedt aminteşte, în legătură cu aşezarea din secolele IV-VI de la Moreşti, de axistenŃa unor locuinŃe de dimensiuni mai reduse, cu câte un stâlp pe două laturi opuse, fără a face referire şi la forma complexelor92.
LocuinŃele din aşezările nr. 1 şi 2 de la Bratei ar putea să aibă un corespondent, chiar dacă nu perfect, într-o variantă constructivă identificată în aşezarea slavă de tip Praga de la Roztoky (Cehia). La Bratei, în locuinŃa din fiecare aşezare avem instalaŃia pentru foc construită într-unul din colŃuri, iar stâlpii dispuşi unul în colŃul cuptorului şi celălalt, fie în colŃul diametral opus (în aşez. nr. 2), fie în colŃul opus, format de una dintre laturile ce mărgineau şi cuptorul (aşez. nr. 1). La Roztoky unul dintre stâlpi era opus cuptorului (nu se specifică dacă într-un colŃ sau undeva de-alungul laturii locuinŃei), celălalt fiind pe latura din spatele cuptorului93.
LocuinŃ e cu 3 stâlpi de susŃ inere. Această variantă constructivă a fost atestată în 4 cazuri, în aşezările de la Biharia (L7/1979 – rep. nr. 22/c2; Pl.1), Bratei-aşez. nr. 2 (L10/1973), Cernat (L2; Pl. 4/A) şi Vladimirescu (L1). În complexul de locuire din prima aşezare amintită, doi stâlpi se aflau în partea de N, iar al treilea pe latura de S. La Bratei stâlpii au fost plasaŃi în colŃurile de NE
(aici a fost amenajată şi instalaŃia pentru foc), SE şi NV. LocuinŃa de la Cernat prezintă o situaŃie mai specială, deoarece avea două instalaŃii pentru foc, un cuptor plasat în colŃul de NE, iar un altul săpat în peretele de V; stâlpii aveau următoarea dispunere: doi erau pe latura de V, de o parte şi de alta a cuptorului săpat în perete, iar ultimul stâlp se afla aproape de cuptorul din colŃul de NE. În ultimul caz, la Vladimirescu, stâlpii locuinŃei au fost postaŃi câte unul la mijlocul laturilor de E şi de V, la mică distanŃă de perete, în timp ce al treilea stâlp era mai mult spre interiorul construcŃiei, la 60 cm de peretele de S; cuptorul a fost construit în colŃul de NV.
Surprinzător este faptul că nici un caz nu este asemănător cu altul, lucru constatabil şi referitor la alte variante constructive, avute în vedere mai sus.
Poate doar în ceea ce priveşte complexele de la Biharia şi Vladimirescu se poate observa o mică apropiere. Mă gândesc la stâlpul plasat în partea de S a locuinŃei, în primul caz chiar lângă latura gropii, iar în cel de-al doilea la 60 cm de perete.
Poate acest stâlp făcea parte din elementele de amenajare al intrării, mai ales că
90 Donat 1980, p. 66-67.
91 Pleinerová 2000, p. 61, Abb. 25:2 (locuinŃa nr. 28); de asemenea locuinŃele nr. 28 şi 29 din faza III a aşezării (p. 158).
92 Horedt 1954, p. 215.
93 Kuna, Profantova 2005, p. 327 (varianta 3A).
37
este vorba de latura sudică, de unde bătea soarele cel mai mult, în acelaşi timp fiind şi opusă instalaŃiei pentru foc (la Vladimirescu, pentru că în cazul complexului de la Biharia nu este precizat locul cuptorului).
ConstrucŃii adâncite în pământ, cu plan rectangular (poate şi dreptunghiular) şi stâlpi de sprijin, fie la colŃuri, fie la mijlocul laturilor sau cele două
variante combinate, sunt amintite pe teritoriul Moldovei de către D. Gh. Teodor, atât pentru perioada secolelor V-VII, cât şi pentru secolele VII-IX sau X-XI94. P.
Donat menŃionează, la rândul său, în aşezările de la Magdeburg, Mülhausen şi Tilleda complexe adâncite în pământ, cu plan dreptunghiular şi cu stâlpi la colŃuri (nu specifică numărul lor), uneori alături de stâlpi de fronton95. În zona Schleswig-Holstein şi în vecinătatea sa dinspre est apar mai ales locuinŃe cu stâlpii pe linia pereŃilor96. Însă complexul de la Vladimirescu îşi găseste o bună
asemănare în varianta de locuinŃe cu stâlpi de fronton plasaŃi la mijlocul laturilor mai scurte, identificate de P. Donat97. Despre construcŃii adâncite în sol, cu 2
stâlpi de fronton şi uneori completate cu un al treilea stâlp scrie şi P. Šalkovsky98
sau I. Pleinerová, cercetătoarea aducând în discuŃie situaŃia locuinŃelor din aşezarea de la Závist99. Chiar şi în Scandinavia apare acest tip de construcŃie, în aşezarea vikingă de la Saedding fiind cercetate 15 complexe de acest fel100. Din păcate nu cunosc orientarea pe axa lungă a locuinŃei de la Vladimirescu pentru a exemplifica mai bine această variantă constructivă (plus că trebuie Ńinut cont şi de acel stâlp din apropierea laturii de S). ConstrucŃia de la Bratei ar putea să aibă
analogii, chiar dacă nu foarte clare, într-un alt model constructiv, delimitat de către P. Donat, şi anume în locuinŃele adâncite, cu plan dreptunghiular şi cu stâlpi la colŃuri, însă în teritoriul avut în vedere de acesta (estul Germaniei, Polonia) este vorba de 4 stâlpi101, nu de 3 ca la Bratei.
LocuinŃ e cu 4 stâlpi de susŃ inere. Am identificat 9 exemple în acest sens: o locuinŃă la Bratei-aşez. nr. 1 (L43), 2 complexe la Bratei-aşez. nr. 2 (L15/1973 şi L8/1973), un complex la OcniŃa – BistriŃa Năsăud (L12/1992), un altul la Poian (L19 – rep. nr. 110/c1), 3 construcŃii de la Sighişoara – Mureş (una din faza c1 şi două din faza c2) şi o locuinŃă la Remetea Mare – Timiş. În aşezarea mai timpurie de la Bratei complexul a avut 3 stâlpi plasaŃi pe laturile de N şi V102, iar 94 Teodor 1978, p. 15, 72 şi 104.
95 Donat 1980, p. 66-67.
96 Donat 1980, p. 68.
97 Donat 1980, p. 84.
98 Šalkovsky2001, p. 23-25.
99 Pleinerová 1979, p. 632.
100 Stoumann 1980, p. 111.
101 Donat 1980, p. 84.
102 Nu se specifică poziŃia clară a stâlpilor de sprijin, iar faptul că, cuptorul se afla în colŃul de N mă face să-mi pun problema: oare care era orientarea complexului? cu laturile sau colŃurile spre punctele cardinale? ( Bârzu 1994-1995, p. 266).
38
al patrulea pe latura de E. LocuinŃele din aşezarea nr. 2 de la Bratei au avut stâlpii aşezaŃi în cele patru colŃuri, cu diferenŃa că în L8/1973 vatra a fost amenajată pe latura de NE, iar în L15/1973 în colŃul de N. Aceeaşi situaŃie o întâlnim şi la OcniŃa, unde stâlpii se aflau în cele patru colŃuri ale complexului, în colŃul de V fiind construit şi un cuptor, la Poian, aici vatra aflându-se în colŃul de NE, şi la Sighişoara103 în cazul fiecărei locuinŃe, cu menŃiunea că în complexul B8-9/1983 (Pl. 24) au fost identificaŃi doar 2 stâlpi de susŃinere în colŃurile de V şi S, ceilalŃi 2 din celelalte două colŃuri fiind doar presupuşi de către autorii cercetărilor din acest sit104. O diferenŃă se constată în cazul complexului de la Remetea Mare, unde cei 4 stâlpi erau în colŃurile de N, S şi V, ultimul fiind plasat în centru locuinŃei; cuptorul a fost ridicat pe latura de N (şi din nou apare aceaşi problemă: care latură de N?).
La acest tip constructiv se constată o mai mare omogenitate, mai ales în cazul complexelor apropiate cronologic, cum sunt cele de la Bratei 2 – sec. VII-VIII, OcniŃa – sec. VII-VIII, Sighişoara – sec. VII-VIII/IX (faza 2), doar locuinŃa de la Poian şi cea din faza 1 de la Sighişoara fiind mai timpurii – a doua jumătate a sec. VI- sec. VII. Se deosebesc complexele de la Bratei 1, datat în sec. VI-VII şi Remetea Mare – sec. VIII-IX.
Pentru zona Moldovei, D. Gh. Teodor face referire pentru a doua jumătate a mileniului I p. Chr., la modul general, cum am menŃionat şi mai sus, la locuinŃe rectangulare (printre care erau probabil şi dreptunghiulare), adâncite în sol, cu stâlpi de sprijin la colŃuri105. Un complex asemănător, adică adâncit, dreptunghiular şi cu stâlpi în cele patru colŃuri, este şi locuinŃa nr. 5 din aşezarea de secol VIII de la Târgşor106. Pentru spaŃiul pruto-nistrian S. MusteaŃă arată că
cele mai multe locuinŃe rectangulare aveau stâlpii poziŃionaŃi la colŃuri107.
În Europa Centrală, dar şi mai spre nord, această variantă constructivă
este atestată destul de frecvent. Sunt menŃionate astfel de complexe în aşezările din estul Germaniei şi din Polonia, la Mühlhausen sau Magdeburg, mai rare fiind spre N, în zona Schleswig-Holstein şi la est de aceasta108. De asemenea, acest tip de construcŃie (sau asemănător) a fost delimitat şi în aşezarea de tip Praga de la Roztoky – Cehia, aici fiind vorba de tipul 5, cu menŃiunea că nu se specifică şi forma în plan a locuinŃelor109 sau în faza a treia a aşezării de la Březno –
103 În cazul complexului B1/1980 apare şi un al cincilea stâlp în colŃul de V, care însă pare a întării doar stâlpul iniŃial, deoarece latura de SV a fost deplasată cu ocazia construcŃiei cuptorului nr. 2 al locuinŃei ( Harhoiu, Baltag 2006-2007, II, p. 48-49). Datorită acestui fapt am considerat complexul ca având 4 stâlpi de susŃinere.
104 Harhoiu, Baltag 2006-2007, II, p. 83-84.
105 Teodor 1968, p. 233; Teodor 1978, p. 15-16, 72-73 şi 104.
106 Constantinescu 1960, p. 168-170.
107 MusteaŃă 1997, p. 137.
108 Donat 1980, p. 66-68.
109 Kuna, Profantova 2005, p. 327.
39
Cehia110. ConstrucŃii cu 4 stâlpi de sprijin plasaŃi la mijlocul laturilor au fost descoperite şi în aşezarea avară de la Balatonöszöd- Temetödülö – Ungaria111, locuinŃe cu cei 4 stâlpi la colŃuri apărând în aşezările din perioada stabilirii maghiarilor în Pannonia112.
LocuinŃ e cu 5 stâlpi de susŃ inere (?). Am identificat un singur complex de acest tip, şi anume locuinŃa nr. 18 din aşezarea nr. 1 de la Bratei. SituaŃia este neclară în ce priveşte distribuŃia stâlpilor de susŃinere în perimetrul construcŃiei.
Doi dintre stâlpi se aflau într-un colŃ, alŃii doi într-un alt colŃ, iar al cincilea întrun al treilea colŃ, în timp ce cuptorul a fost construit în colŃul de N. În acest caz poate fi vorba şi de un complex cu 3 stâlpi de susŃinere, dintre care doi au putut fi dublaŃi mai târziu pentru a le mări rezistenŃa. Însă nu sunt indicii care să
confirme o astfel de situaŃie, mai ales că se cunosc situaŃii în care unul dintre stâlpii locuinŃei a fost dublat113. O locuinŃă cu 5 stâlpi a fost cercetată în aşezarea din epoca migraŃiilor de la Battonya – Ungaria (sfârşitul sec. IV – sec. V), însă
aici stâlpii se aflau la capetele axei E – V şi în trei colŃuri114.
LocuinŃ e cu 6 stâlpi de susŃ inere. Singurul exemplu provine de la Biharia- Gră dina S.A. Baraj (L1/1979 din sec. IX-X – rep. nr. 23/c3; Pl.1), complexul având 2 stâlpi pe latura de E, 3 pe latura de N şi unul în partea de S a locuinŃei, spre interior; cuptorul a fost săpat în peretele de E.115 Din păcate ambiguitatea unor informaŃii fac dificilă căutarea unor analogii pe baza cărora ar fi posibilă stabilirea unui model constructiv. Dacă am cunoaşte distanŃele dintre stâlpii de pe laturile de N şi E ai locuinŃei de la Biharia, am putea stabilii dacă nu cumva intrarea a fost pe una dintre aceste laturi sau unii dintre stâlpi îi întăreau/
sprijineau pe ceilalŃi.
H. Hamerow face referire la construcŃii adâncite, rectangulare (posibil şi dreptunghiulare), sprijinite pe 6 stâlpi. Însă ea are în vedere partea de nord-vest a Europei, unde acest tip de construcŃii aveau, în general, funcŃionalitate economică116. P. Šalkovsky delimitează pentru lumea slavă o variantă de construcŃie cu 6 stâlpi de sprijin, însă aceştia erau dispuşi câte 3 pe două laturi opuse117, 110 Pleinerová 2000, p. 65, Abb. 29:3 (locuinŃa nr. 39 – probabil sec. VIII-IX/X), dar şi locuinŃele nr. 69 sau 83 (p. 158).
111 Belényesy, Mersdorf 2004, p. 44.
112 Wolf 1996, p. 60; Wolf 2003, p. 325.
113 Spre exemplu locuinŃa nr. 69 din ultima fază (sec. VIII-IX/X) a aşezării slave de la Brezno-Cehia ( Pleinerová 2000, p. 69, Abb. 33:1) sau complexul nr. 13 din aşezarea avară de la Dunaújváros-Ungaria ( Bóna 1973, p. 21).
114 Szabó 1978, p. 61 – este vorba de locuinŃa nr. 1 (3 ábra-Abb. 3, p. 64).
115 Este posibil să avem acelaşi mod de plasare a stâlpilor de o parte şi de alta a cuptorului săpat în perete ca în locuinŃa L2 de la Cernat, menŃionată deja (p. 13 sau vezi rep. nr. 41).
116 Hamerow 2002, p. 31.
117 Šalkovsky 2001, p. 28.
40
model întâlnit şi în aşearea din secolele IV-VI de la Moreşti118. Complexul de la Biharia, dacă toŃi au fost stâlpi de sine stătători, ar putea să reprezinte o deviaŃie a acestei variante, laturile fiind alăturate şi nu opuse, iar pe una dintre laturi fiind 2 stâlpi şi nu 3 (poate şi din cauza cuptorului săpat în peretele de E). În aşezarea din secolele V-VII de la Selişte – Rep. Moldova, locuinŃa nr. 9 avea 6 stâlpi de susŃinere dispuşi în trei colŃuri şi la mijlocul a trei laturi119. Aproximativ asemă-
nătoare este situaŃia şi în cazul locuinŃei nr. 69 din faza III a aşezării slave de la Březno – Cehia, unde 4 stâlpi erau la colŃuri, iar ultimii doi se aflau la mijlocul laturii de E120.
LocuinŃ e cu 7 stâlpi de susŃ inere (?). O singură locuinŃă s-a încadrat acestei variante constructive, din faza datată în secolele IX-X de la Biharia-Gră dina S.A. Baraj (L/1980 – rep. nr. 23/c3). Complexul de la Biharia avea 3
stâlpi pe latura de E şi 4 pe cea de V (este posibil ca aici să fi fost realizată
intrarea); instalaŃia pentru foc a fost amenajată în jumătatea de N a construcŃiei.
Înclin să cred că, în acest caz este vorba de varianta 2x3 a lui Šalkosvky121, adică
cu câte 3 stâlpi pe două laturi opuse, al patrulea stâlp de pe latura vestică fiind al doilea par al intrării.
Pe lângă cei 7 stâlpi de susŃinere au fost descoperite mici şanturi la baza pereŃilor şi chiar urme de la bârne de lemn, acestea indicând probabil existenŃa şi poziŃia aşa-numitelor tă lpi pe care erau aşezaŃi pereŃii construcŃiei.122 Este vorba fie de o combinare a celor două stiluri de construcŃie a pereŃilor, pe stâlpi de susŃinere şi pe tă lpi, fie doar de o construcŃie cu stâlpi de sprijin şi pereŃii din trunchiuri de lemn, folosindu-se probabil Blockbautehnik. Însă este posibil ca aceste bârne mai groase să fie puse la baza pereŃilor şi la alte construcŃii pe stâlpi, ele oferind un plus de stabilitate şi protecŃie mai durabilă faŃă de umezeala din sol, cu care ar fi intrat în contact direct materialele folosite la realizarea pereŃilor (pari mai subtiri, nuiele etc).
LocuinŃ e cu 8 stâlpi de susŃ inere. Singura locuinŃă adâncită în pământ, cu plan dreptunghiular şi cu acest număr de stâlpi a fost descoperită în aşezarea din secolele VII-VIII de la OcniŃa – BistriŃa-Năsăud (L8/1992). Stâlpii se aflau la colŃurile şi pe laturile complexului, probabil spre mijlocul acestora. Este vorba de o variantă des întâlnită în arhitectura locuinŃelor medievale timpurii. Este menŃionată pentru aşezările din zona Moldovei123, în Cehia la Roztoky124 sau în 118 Horedt 1954, p. 215.
119 Corman 1998, p. 219, fig. 23:7.
120 Pleinerová 2000, p. 69, Abb. 33:1.
121 Šalkovsky 2001, p. 28.
122 Dumitraş cu 1983, p. 369.
123 Teodor 1968, p. 233; Teodor 1978, p. 15-16, 72-73 şi 104.
124 Kuna, Profantova 2005, p. 327 (tipul 6).
41
general la slavii vestici şi estici (în aşezările de la Demjanov, Ripnev, Korčak sau Zelenyj Gaj)125 şi în Europa Centrală126.
LocuinŃ e cu n stâlpi de susŃ inere. În această categorie am inclus complexele în care au fost descoperite urmele stâlpilor de susŃinere, însă nu se specifică câŃi erau şi, de cele mai multe ori, nici poziŃia acestora în locuinŃă sau în exteriorul acesteia. Am identificat mai multe locuinŃe de acest fel. Una a apărut în aşezarea din secolele VII (?)-VIII de la Gornea – Caraş-Severin (L1; Pl.8)127, o alta la Stupini – BistriŃa-Năsăud (sec. VII-IX), 1 locuinŃă de la Rotbav
– Braşov (rep. nr. 116), restul fiind descoperite în aşezarea din secolele VI-VII de la Sighişoara- Dealul Viilor – Mureş (rep. nr. 131/c1) şi în cea de secol VIII de la Şura Mică – Sibiu (maxim 8 locuinŃe)128. În ce priveşte locuinŃele din ultima aşezare menŃionată, se precizează că au avut stâlpi mari ce le susŃineau pereŃii, două dintre complexe având stâlpi şi undeva spre interior129. La Sighişoara se menŃionează descoperirea şi a unor complexe rectangulare sprijinite pe stâlpi plasaŃi la colŃurile construcŃiilor, pe o latură sau pe o axă, de regulă cea lungă130.
Referitor la construcŃia de la Rodbav ştim doar că la colŃurile şi pe laturile sale au fost identificate gropi de pari131. În acest caz, locuinŃa putea să aibă de la 4 stâlpi în sus, calculând cei 4 pari de la colŃuri, plus câŃi vor fi fost pe laturile lui (?).
DistribuŃia în teritoriu a locuinŃelor adâncite în pământ, cu plan dreptunghiular şi construite pe stâlpi de susŃinere a fost ilustrată în graficul nr.2.
Şi în acest caz majoritatea exemplelor au fost descoperite în aşezări din interiorul arcului carpatic, fapt datorat, cred, şi numărului mult mai mare de situri identificate şi cercetate pe acest teritoriu. Însă şi aici intervine relativitatea cifrelor, din cauza complexelor ale căror plan nu a fost determinat sau menŃionat.
125 Pleinerová 1979, p. 629 şi 633-634.
126 Donat 1980, p. 85 (însă P. Donat se referă aici la construcŃiile anexe din gospodărie).
127 Încadrarea complexului în această categorie este nesigură, deoarece s-au ve