grafic nr. 2
Grafic nr. 2: LocuinŃe adâncite în pământ, cu plan dreptunghiular, construite pe stâlpi de susŃinere.
A.I.a.3. Trapezoidale:
Subgrupei locuinŃelor adâncite în pământ, cu plan trapezoidal şi sprijinite pe stâlpi îi aparŃin 4 construcŃii din trei situri, şi anume locuinŃa nr. 21/1974
din aşezarea nr. 2 de la Bratei-Sibiu (rep. nr. 29), complexele nr. 51/2002 şi nr.
52/2002 din aşezarea slavă timpurie de la Lazuri-Satu Mare (rep. nr. 81/c1) şi locuinŃa B2/1979 din faza a doua a aşezării de la Sighişoara- Dealul Viilor (rep.
nr. 131/c2).
Dimensiunile lor variează între 6,70 m² (L52/2002 de la Lazuri) şi în jur de 15 m² (L21/1974 de la Bratei 2), iar adâncimea la care a fost săpată groapa locuinŃelor oscilează între -30-40 cm (L51/2002 – Lazuri) şi – 70-78 cm (L21/1974 – Bratei 2).
LocuinŃe cu plan trapezoidal sunt menŃionate, referitor la slavii vestici, în aşezarea slavă de lungă durată (sec. VI/VII – IX/X) de la Blatné Remety –
Slovacia, fără a se specifica însă dacă aveau sau nu stâlpi de susŃinere, precum şi la Nemcovce – Slovacia, unde unele construcŃii au fost pe stâlpi132.
LocuinŃ e cu 1 stâlp de susŃ inere. Am identificat o singură contrucŃie încadrabilă acestei variante: B2/1979 (Pl.22) de la Sighişoara. Complexul a avut stâlpul în colŃul său de SE, cuptorul fiind construit în colŃul de N.
132 Imp sit slaves 1978, p. 31, respectiv p. 152-153.
43
LocuinŃ e cu 4 stâlpi de susŃ inere. Este vorba de un singur complex, şi anume de L21/1974 din aşezarea nr. 2 de la Bratei-Sibiu. Stâlpii de sprijin au fost plasaŃi în cele patru colŃuri ale construcŃiei, instalaŃia pentru foc aflându-se în jumătatea de NV a locuinŃei. Acest tip de construcŃie este menŃionat pentru teritoriul României, referitor la zona Moldovei fiind amintită numai pentru perioada secolelor VII-IX, fără a se preciza câŃi stâlpi de sprijin aveau şi cum erau dispuşi aceştia133. La modul general sunt amintite aceste construcŃii şi în ce priveşte Dobrogea sau Muntenia134. PrezenŃa lor în aşezarea din secolele IX-XII de la Gărvan este considerată de autorul cercetărilor ca fiind rară135. Mai frecven-te par să fie locuinŃele cu plan trapezoidal în aşezarea de la Dridu (sec. X-XI)136.
În ce priveşte teritoriul Rep. Moldova, Gh. Postică afirmă că locuinŃele adâncite în sol, cu plan trapezoidal apar doar uneori137. Şi S. MusteaŃă face referire la acest tip de complex, precizând că au fost descoperite în număr mai redus decât cele cu plan pătrat sau dreptunghiular138. La rândul său, I. Corman, arată puŃinătatea acestui tip de locuinŃă, în perioada secolelor V-VII reprezentând mai puŃin de 4% din numărul total al locuinŃelor descoperite în Rep.
Moldova şi Bucovina de Nord (Ucraina)139.
O analogie clară pentru locuinŃa de la Bratei este complexul nr. 1002 din etapa a treia (probabil sec. VIII-IX/X) a aşezării de la Březno – Cehia, care a avut plan trapezoidal şi câte un stâlp de susŃinere în fiecare colŃ140. O alta ar putea fi locuinŃa nr. 11 de la Siladice – Slovacia, care avea plan aproximativ trapezoidal (sau dreptunghiular – ?) şi câte un stâlp în fiecare din cele patru colŃuri141. Referitor la o altă aşezare din Cehia, şi anume cea slavă timpurie de la Roztoky, se aminteşte doar că locuinŃele cu plan trapezoidal sunt rare142.
LocuinŃ e cu n stâlpi de susŃ inere. Am identificat cel puŃin două
complexe, ambele din aşezarea slavă timpurie de la Lazuri-Satu Mare (L51/2002
şi L52/2002). Prima locuinŃă avea stâlpi în apropierea fiecărui colŃ şi spre interiorul ei, pe când cea de-a doua construcŃie beneficia de câŃiva stâlpi de sprijin pe latura sa cea mai lungă, săpaŃi într-un postament ce a fost cruŃat pe această parte, şi de un singur stâlp la mijlocul laturii sudice a locuinŃei. Pe lângă
acestea trebuie amintite şi locuinŃele cu plan trapezoidal sprijinite pe stâlpi, 133 Teodor 1978, p. 72.
134 Corbu 2006, p. 23.
135 Comş a E. 1959, p. 102-103.
136 Zaharia 1967, p. 13.
137 Postică 2007, p. 130.
138 MusteaŃă 1997, p. 136-137.
139 Corman 1998, p. 14.
140 Pleinerová 2000, p. 158.
141 Šalkovsky 1993, p. 66, Abb. 1:6.
142 Kuna, Profantová 2005, p. 325.
44
menŃionate de Gh. Baltag ca fiind descoperite în prima fază (sec. VI-VII) a aşezării de la Sighişoara- Dealul Viilor – Mureş (rep. nr. 131/c1)143.
A.I.a.4. LocuinŃe cu plan neclar:
Această categorie include complexele amintite doar ca şi patrulatere, cărora nu li s-a putut determina un plan clar (pătrat, dreptunghi etc.) şi construc-
Ńiile la care au fost surprinse elemente (laturi, colŃuri) ce indică o formă probabil patrulateră.
Am identificat 6 complexe care pot fi încadrate acestui tip contructiv: 3
din aşezarea din secolele VIII-IX de la Gătaia – Timiş (rep. nr. 65) şi 3 (L23, L27 şi L31) din cea de secol VIII (eventual sfârşitul sec. VII-începutul sec. IX) de la Comana de Jos- Gruiul Vă carului – Braşov (rep. nr. 50).
LocuinŃ e cu 1 stâlp de susŃ inere. Despre construcŃiile de la Comana de Jos avem mai multe detalii decât despre cele de la Gătaia. LocuinŃa nr. 23 avea un stâlp lângă peretele estic, iar groapa sa se adâncea până la -60 cm de la nivelul de călcare vechi. L27 avea lăŃimea de circa 350 cm şi adâncimea gropii de -80 cm, stâlpul acestui complex fiind plasat în colŃul de NE. În fine, despre L31 ştim doar că avea un stâlp de sprijin în colŃul de E.
Din cauza necunoaşterii clare a planului acestor complexe este greu să li se caute analogii în alte situri arheologice. ConstucŃii cu patru laturi şi un singur stâlp de susŃinere sunt amintite pentru mediul slav al Europei Centrale de către P.
Šalkosvsky144. Apar în Cehia (la Roztoky – sec. VI-VII)145, în Slovacia146 sau în Republica Moldova (la Durleşti- Valea Babei sau la Hligeni)147, iar mai sus am prezentat cazul locuinŃelor adâncite în pământ şi cu un singur stâlp, dar cu plan pătrat.
LocuinŃ e cu n stâlpi de susŃ inere. Aici se încadrează cele 3 locuinŃe de la Gătaia, despre care se menŃionează doar că aveau plan patrulater şi că structura lor era susŃinută de stâlpi de sprijin.
A.I.b. LocuinŃe cu plan oval/oval-alungit.
Pe teritoriul Transilvaniei, locuinŃele adâncite în pământ, cu plan oval şi/sau oval-alungit şi cu stâlpi de sprijin, nu au fost descoperite în număr mare, acestea fiind identificate doar în trei aşezări medievale timpurii: la Lugoj – Timiş
(rep. nr. 88 – nu se cunoaşte numărul complexelor148), la Popeni-Sălaj (rep. nr.
111 – 1 locuinŃă) şi la Sighişoara – Mureş (rep. nr. 131/c1).
În ce priveşte dimensiunile acestor complexe, mai multe informaŃii avem de la Lugoj. Astfel, pe axe, locuinŃele din aşezarea amintită erau de circa 143 Baltag 2004, p. 147.
144 Šalkovsky 2001, p. 23-25.
145 Kuna, Profantová 2005, p. 327, la nr. 2 din tipologia propusă de autori.
146 Šalkovsky 1993, p. 65.
147 MusteaŃă 1997, p. 132.
148 Mare 1997, p. 122-123.
45
230-260 x 140-160 cm, adâncimea lor oscilând între 80 şi 110 cm de la nivelul actual de călcare. ConstrucŃia de la Sighişoara era mult mai spaŃioasă, măsurând pe axe 540 x 400 cm. Referitor la locuinŃa de la Popeni cunoaştem doar adâncimea la care cobora groapa sa, şi anume la -60 cm de la nivelul actual de călcare şi circa -40 cm de la nivelul de călcare al aşezării.
LocuinŃ e cu 1 stâlp de susŃ inere. În situl de la Lugoj-Ş tiuca Veche au fost semnalate mai multe locuinŃe, care aveau la un capăt al axei lungi o treaptă
din lut cruŃat, în care se găsea groapa unui stâlp. În cazul locuinŃei de la Popeni-Pe Pogor nu este specificată poziŃia stâlpului de sprijin.
LocuinŃ e cu 2 stâlpi de susŃ inere. Singurul exemplu în acest sens este complexul Cpt2/1977 de la Sighişoara, care avea cei 2 stâlpi dispuşi pe axa lungă. Nu se fac referiri mai detaliate la poziŃia acestora.
Pentru teritoriul Moldovei, D. Gh. Teodor nu menŃionează şi locuinŃe cu plan oval atunci când discută despre construcŃiile adâncite de pe parcursul întregii a doua jumătăŃi a mileniului I p.Chr149. În ce priveşte sudul României, E.
Corbu aminteşte de complexe cu formă ovală descoperite în aşezarea de la Dulceanca150. Referitor la spaŃiul dintre Prut şi Nistru, se pare că locuinŃele cu plan oval au fost atestate destul de rar151, la unii cercetători basarabeni nefiind luate în discuŃie chiar deloc sau doar prea puŃin152.
P. Šalkovsky menŃionează pentru teritoriul dintre Vistula şi Oder şi pentru zona Ucrainei carpatice construcŃii ce aveau groapa de formă ovală, acestea având şi o structură construită la suprafaŃa solului, groapa reprezentând doar partea centrală a acestui tip de locuinŃă153. Este foarte posibil ca şi unele locuinŃe ovale din zona supusă cercetării aici să fi fost construite în acelaşi mod, însă urmele lor de la suprafaŃa solului să nu se fi păstrat până la noi. Acest tip constructiv, pe parcursul secolelor VII-IX, va fi cunoscut pe un spaŃiu destul de vast din Europa Centrală şi Răsăriteană, chiar dacă nu în număr prea mare, locuinŃele fiind în general construite pe stâlpi de susŃinere154. Un complex oval-alungit a fost identificat şi în aşezarea din secolele X-XI de la Ledine-Torčec –
CroaŃia, însă în cazul acestuia nu este amintită existenŃa vreunui element de sprijin155. În Slovacia, la Blatné Remety, printre diferite tipuri de locuinŃe descoperite, au fost semnalate şi cele cu plan oval, dar nici în acest caz nu se arată
existenŃa sau lipsa stâlpilor de susŃinere156.
149 Teodor 1978.
150 Corbu 2006, p. 23.
151 Postică 2007, p. 130.
152 MusteaŃă 1997; Corman 1998; Andronic 2005b.
153 Šalkovsky 1993, p. 67şi 72.
154 Šalkovsky 2001, p. 54-56.
155 Sekely-Ivanč an 2005, p. 48.
156 Imp sit slaves 1978, p. 31.
46
În general, locuinŃele adâncite în pământ, cu plan oval/oval-alungit şi cu stâlpi de susŃinere apare destul de rar în această zonă, după cum s-a putut constata din cele prezentate mai sus, raritatea acestora fiind observată atât pentru Europa Centrală şi Estică157, cât şi pentru cea Occidentală158.
A.I.e. LocuinŃe cu plan nedeterminat.
Am inclus acestei categorii câteva complexe cercetate în aşezarea medievală timpurie de la Mirşid- Fântâna Albă – Sălaj (rep. nr. 98), despre care se ştie doar că le-a fost surprinsă câte o latură, un colŃ sau gropi de la stâlpii de sprijin159.
Pe baza ceramicii recuperate locuinŃele au fost datate în secolele VII-VIII.
Un alt complex ce se încadrează acestei grupe este locuinŃa L4/1999 de la Cuceu- Valea Bochii – Sălaj (rep. nr. 55). În partea sa sudică, dar în exteriorul ei, au fost descoperite gropile a 3 stâlpi de sprijin, iar pe suprafaŃa ei interioară s-au găsit bucăŃi de lemn ars provenind de la un stâlp de susŃinere interior.
LocuinŃa s-a conturat la 60 cm de la nivelul actual de călcare şi se adâncea la 110
cm. Aşezarea căreia îi araŃinea a fost datată în secolele VIII-IX.
30
25