Grafic nr. 3: LocuinŃe adâncite în pământ şi construite pe stâlpi de susŃinere (în cazul locuinŃelor ovale – nr. 4 din Banat nu cunosc numărul lor, aceasta fiind cauza pentru care nu apare pe grafic).
Graficul nr. 3 compară distribuŃia teritorială a tipurilor de complexe pentru locuit cu plan determinat, adâncite în pământ şi construite pe stâlpi de 157 Šalkovsky 2001, p. 42 (circa 8% din numărul locuinŃelor descoperite).
158 Chapelot 1980, p. 6.
159 Autorii cercetărilor de la Mirşid menŃionează descoperirea a 4 locuinŃe, dezvelite doar parŃial, la unele fiind surprinse gropi de stâlpi, fără a se arăta la care şi la câte dintre ele ( Matei et Alii 2001, p. 146-147, nr. 122).
47
susŃinere. Este clar că locuinŃele cu formă dreptunghiulară sunt cele mai numeroase, acestea fiind dominante mai ales în Transilvania. Nu cred că este de mirare, deoarece este planul cel mai logic care poate fi dat unei construcŃii de locuit şi nu numai.
A.II. Complexe adâncite construite fă ră stâlpi de susŃ inere Această grupă cuprinde locuinŃele în legătură cu care se specifică lipsa stâlpilor de susŃinere sau cele la care putem deduce că aceştia au lipsit (mă refer la cazurile în care autorii cercetărilor ne spun că anumite construcŃii au avut astfel de stâlpi, iar la altele nu sunt menŃionaŃi, chiar dacă complexul a fost cercetat în totalitate – în ce priveşte aceste locuinŃe, am presupus că s-a utilizat o altă tehnică de construcŃie decât cea pe stâlpi).
ConstrucŃiile adâncite în pământ şi construite fără a se folosi stâlpi de sprijin au fost descoperite în număr destul de mare pe teritoriul avut în vedere pentru această cercetare, Ńinând cont de faptul că despre foarte multe complexe nu avem informaŃii satisfăcătoare. Cele mai multe construcŃii fac parte din categoria locuinŃelor cu plan patrulater, predominând cele cu formă dreptunghiulară, cele pătrate urmându-le îndeaproape. Este reprezentată cu circa 8 exemplare şi categoria locuinŃelor cu plan trapezoidal, fiind semnalate şi câteva ale căror formă nu a fost clar (sau deloc) determinată.
Lipsa elementelor de susŃinere precum stâlpii sau parii, ne duce cu gândul la tehnica constructivă cunoscută sub numele de Blockbautehnik, în care pereŃii construcŃiilor sunt realizaŃi din bârne de lemn prelucrate mai mult sau mai puŃin şi îmbinate la colŃurile complexului. Această idee a fost exprimată deja acum aproape trei decenii de către P. Donat160.
A.II.a. LocuinŃe cu plan patrulater.
A.II.a.1. Pătrate:
Acest tip de locuinŃă a apărut în 7 aşezări medievale timpurii şi numai pe teritoriul Transilvaniei intracarpatice, însumând circa 50 de complexe161. DistribuŃia acestora pe aşezări este următoarea: 7 locuinŃe în aşezarea nr. 1 de la Bratei
– Sibiu (rep. nr. 28), 3 în aşezarea nr. 2 de la Bratei (rep. nr. 29), 1 la Ciceu-Corabia – BistriŃa-Năsăud (rep. nr. 44), 5 locuinŃe la Eliseni – Harghita (rep. nr.
60), 9 la Filiaş – Harghita (rep. nr. 63), 7 la Poian – Covasna (dintre care 6 în faza c2a a aşezării şi 1 în faza c2ab; rep. nr. 110), 1 la Stupini- BistriŃa-Năsăud 160 Donat 1980, p. 59.
161 Nu este exclus ca 2 din cele 50 de complexe să fie locuinŃe de suprafaŃă. Este vorba de L42/B41 de la Filiaş şi L19 de la łaga. Presupun acest lucru, deoarece ambele locuinŃe se aflau la adâncime mică, prima la -35 cm de la actualul nivel de călcare, iar cea de-a doua la -
32 cm. Apoi, în locuinŃa L4/1964 din aşezarea nr. 2 de la Bratei, a fost descoperită, într-o mică groapă cilindrică, o coloană din pietre ( Zaharia 1994-1995, p. ). Dacă această coloană
reprezintă rămăşiŃele unui stâlp folosit în sistemul de sprijin al construcŃiei, atunci locuinŃă s-ar încadra categoriei de complexe adâncite, cu plan pătrat şi un stâlp de susŃinere.
48
(rep. nr. 134/c1), 12 la Şimoneşti- Sub stejari – Harghita (rep. nr. 140) şi 5
locuinŃe la łaga – Cluj (rep. nr. 147).
Din punct de vedere cronologic, cele mai multe locuinŃe sunt încadra-bile secolelor VII-VIII, în special cele din aşezările din sud-estul Transilvaniei (Eliseni, Filiaş, Poian – faza c2a şi Şimoneşti), dar şi de la łaga din judeŃul Cluj, restul fiind de la Bratei-aşez. nr. 2, Poian – faza c2ab şi Stupini – BistriŃa-Năsăud, toate trei datate în secolele VIII-IX, şi din prima aşezare de la Bratei –
sec. VI-VII. Despre aşezarea de la Ciceu-Corabia se spune doar că este de la sfârşitul mileniului I p.Chr. În comparaŃie cu alte variante constuctive, în acest caz, segmentul temporal cel mai bine acoperit este cel al secolelor VII-VIII.
Dimensiunile complexelor sunt destul de diferite de la o aşezare la alta.
Lungimea laturii oscilează între 220/240 cm (L27 sau L28 de la Poian/c2a – Pl.
19/A) şi 440 cm (L15/B15 de la Filiaş) sau 450 cm (L8/1964 din aşezarea nr. 2
de la Bratei), cele mai multe locuinŃe având însă latura în jur de 300-350 cm.
Adâncimea medie este în jur de 50-60 cm, însă sunt construcŃii adâncite şi până
la 115 cm (L2/1965 de la Şimoneşti sau L12 de la łaga) sau numai până la 35
sau 32 cm (L42/B41 de la Filiaş, respectiv L19 de la łaga), în aceste ultime două cazuri neexcluzând posibilitatea ca locuinŃele să fi fost de suprafaŃă.
Majoritatea complexelor au avut instalaŃie pentru foc, de obicei fiind realizate în unul dintre colŃurile nordice ale locuinŃelor.
Pe teritoriul României construcŃiile adâncite, cu plan pătrat şi fără
structură din stâlpi sunt întâlnite, însă mai frecvent sunt în alte zone ale Europei Centrale. În Muntenia, în aşezarea din secolele IX-X de la Bucov 1, au fost descoperite mai multe locuinŃe adâncite în pământ şi având formă pătrată, la care nu se menŃionează existenŃa stâlpilor de sprijin162. Rămânând în aceeaşi arie geografică, la Dridu sunt locuinŃe şi cu plan pătrat care au fost construite fără o structură din stâlpi de susŃinere, doar în cazul unui singur complex fiind amintite gropile acestora (L15/1959)163. E. Corbu vorbeşte, referitor la Câmpia Română
şi la cetăŃile Capidava sau DinogeŃia, despre construcŃii adâncite cu pereŃii din împletitură de nuiele, fără a menŃiona şi stâlpi de sprijin164. Pe teritoriul Moldovei, în aşezarea medievală timpurie de la Băiceni-Silişte sunt şi câteva complexe adâncite în sol, cu plan pătrat sau aproximativ pătrat, în care nu au apărut urme de la stâlpi sau pari165. De asemenea, la Hlincea-Iaşi au fost cercetate locuinŃe adâncite, aproximativ pătrate, dar la care nu au fost surprinse urme de la stâlpi166. În cazul aşezării de la Poiana – Suceava toate locuinŃele au fost 162 Comş a M. 1959, p. 82.
163 Zaharia 1967.
164 Corbu 2006, p. 23.
165 IoniŃă , Spinei 1972, p. 307-312.
166 Petrescu-DâmboviŃ a 1954; Petrescu-DâmboviŃ a 1955.
49
construite fără ajutorul stâlpilor de sprijin, o parte dintre acestea având însă plan dreptunghiular167.
În spaŃiul polonez, în aşezările medievale timpurii de la Krakovia –
Nowa Huta- Szpital sau Nowa Huta- Mogila sunt semnalate astfel de locuinŃe adâncite în sol şi fără stâlpi de susŃinere. ConstrucŃii similare au fost descoperite şi în estul Germaniei, la Kehnert sau Köthen-Gütersee, în Cehia la Běchovice sau în Slovacia, în faza mai veche a aşezării de la Nitriansky Hrádok168. P.
Šalkovsky menŃionează acest model de locuinŃă pentru spaŃiul slav al Europei Centrale, afirmând că aceste complexe apar mai sporadic în zona Dunării de Jos şi sud-estul Transilvaniei169. LocuinŃe asemănătoare au fost cercetate şi în aşezarea avară târzie (sec. VIII) de la Gyula – Ungaria170. Spre estul Europei, în aşezări precum Bovšev, Ripnev sau Gorodok, a fost semnalat un număr relativ mare de construcŃii fără structură din stâlpi, fără a se preciza însă forma acestora171.
Din datele de mai sus se poate concluziona faptul că tipul locuinŃelor adâncite în pământ, cu plan pătrat şi fără stâlpi de susŃinere a reprezentat un model constructiv destul de uzitat în perioada medievală timpurie în întreg arealul central-european.
A.II.a.2. Dreptunghiulare:
Am identificat aproximativ 133172 astfel de locuinŃe, descoperite în 28
aşezări medievale timpurii, dintre care 24 din interiorul arcului carpatic şi numai 1 în Câmpia de Vest şi 3 de pe teritoriul Banatului. În tabelul de mai jos (tabelul nr. 1) este ilustrătă această situaŃie:
167 Andronic 2005.
168 Donat 1980, p. 58-59.
169 Šalkovsky 2001, p. 20; Šalkovsky 1993, p. 65.
170 Liska 2004.
171 Pleinerová 1979, p. 634.
172 Cifra este aproximativă, deoarece câteva complexe ar putea să aparŃină altei categorii constructive, şi anume tipului de locuinŃe de suprafaŃă. Este vorba de L14, L35, L38, L41 şi L42 de la Filiaş, în cazul cărora adâncimea gropii este destul de mică, între -30 şi -40 cm.
Apoi există o neconcordanŃă a unor date privitoare la locuinŃa nr. 1 de la Gornea, în legătură
cu care se afirmă că au fost descoperiŃi câŃiva stâlpi de susŃinere ( Uzum 1990), pentru ca întrun articol mai recent să se infirme acest lucru (ł eicu, Lazarovici 1996). Astfel că, complexul de la Gornea ar putea să aparŃină tipului de locuinŃe adâncite, cu plan dreptunghiular şi cu stâlpi de sprijin.
50
Nr. Denumirea sitului
Nr.
de Datare