1
2
3
1. Transilvania 2. vest si nord-vestul Romaniei 3. Banat
Grafic nr. 4: LocuinŃe cu plan dreptunghiular, adâncite în pământ şi construite fără stâlpi de susŃinere (pe tălpi).
Dimensiunile suprafeŃei locuinŃelor variează între 3,75 m² (L8/1992 de la Cefa) şi 28,6 m² (locuinŃa nr. 11/1981 din faza c1 a aşezării de la Biharia-Gră dina S.A. Baraj), iar adâncimea gropii acestora între circa 40 şi 130 cm.
Acest tip de construcŃie pentru locuit a fost descoperit destul de frecvent pe tot teritoriul românesc în a doua jumătate a mileniului I p.Chr. Sunt semnalate în cele două aşezări de la Bucov I şi Bucov II174, la Gărvan175, la Dridu176 sau la Ipoteşti177, în Muntenia, la Făcăi-Branişte178 în zona Olteniei, în aşezările de la Băiceni-Silişte179, Dulceşti-Valea Neagră – NeamŃ180, la Hlincea – Iaşi181 sau la Poiana – Suceava182, pe teritoriul Moldovei183. Şi pentru zona Basarabiei s-a 174 Comş a M. 1959.
175 Mă refer la tipul 2 de locuinŃă, în legătură cu care nu se aminteşte existenŃa vreunui stâlp de susŃinere, însă aceste case au o tehnică constructivă mai avansată, groapa lor fiind căptuşită cu pietre prinse cu lut ( Comş a E. 1959, p. 111).
176 Zaharia 1967, spre exemplu locuinŃa nr. 2 din faza 1 a aşezării (p. 20).
177 Roman, Ferche 1978.
178 Toropu, Stoica 1971, p. 54-56 (locuinŃa nr. 2).
179 IonoŃă , Spinei 1972, p. 307-309.
180 ScorŃ anu 1989.
181 Petrescu-DâmboviŃ a 1954, p. 236.
182 Andronic 2005a.
183 La modul general acest tip de construcŃie este menŃionat şi de D. Gh. Teodor pentru zona Moldovei, precizând totuşi că sunt mai puŃine, majoritare fiind construcŃiile cu stâlpi de susŃinere ( Teodor 1968, p. 233; Teodor 1978, p. 15-16, 72-73, 104).
53
constatat existenŃa locuinŃelor adâncite în pământ şi fără stalpi de sprijin, dintre care o parte erau probabil dreptunghiulare184.
LocuinŃa adâncită şi fără structură de stâlpi este menŃionată pentru Europa Centrală şi de P. Šalkovsky, acesta observând că predominantă este forma dreptunghiulară a gropii acestora185. În etapa II a aşezării de la Březno –
Cehia majoritatea construcŃiilor au avut formă dreptunghiulară însă în acest caz autoarea nu precizează câte aveau şi câte nu aveau stâlpi de susŃinere186. În arealul râului Havel sunt menŃionate aşezări ce aveau locuinŃe fără structură din stâlpi, însă nu este arătată şi forma lor în plan187. O locuinŃă dreptunghiulară, la care nu s-au observat urme de stâlpi, a fost săpată în aşezarea medievală timpurie de la Ledine-Torčec – CroaŃia, însă despre acest complex cercetătoarea nu are decât puŃine informaŃii188. Pentru zona Pannoniei secolului IX (perioada carolingiană), B. M. Szöke constată, pe lângă locuinŃele cu stâlpi de susŃinere, şi existenŃa construcŃiilor pe aşa numitele tă lpi, pe baza dimensiunilor oferite acestea părând a fi în general dreptunghiulare189. Rămânând în spaŃiul ungar, în aşezarea arpadiană de la Visegrád- Várkert au fost cercetate şi locuinŃe în cazul cărora nu au apărut urme ale stâlpilor de susŃinere190. Referindu-se la aşezări din Europa central-estică (Gorodok sau Ripnev), I. Pleinerová amintea la modul general şi existenŃa locuinŃelor fără structură din stâlpi191, dintre acestea cu siguranŃă o parte fiind dreptunghiulare.
Referitor la această categorie de locuinŃe, se constată faptul că au fost descoperite într-un număr mai mare decât cele cu plan pătrat şi au fost răspândite în mai multe aşezări. Din punct de vedere cronologic, acest tip acoperă mai consistent secolele VII-IX, în special VIII, pe când cele cu plan pătrat se întâlnesc mai des în secolele VII-VIII.
A.II.a.3. Trapezoidale:
ConstrucŃiile adâncite în sol, cu plan trapezoidal şi fără stâlpi de susŃinere au fost descoperite în număr mult mai mic decât celelalte două tipuri de locuinŃe patrulatere. Au apărut în jur de 9 astfel de complexe (posibil mai multe)192, identificate în cadrul a 5 aşezări, patru din interiorul arcului Carpatic şi una în Câmpia de Vest.
184 Din cele 200 de locuinŃe identificate, 127 au avut stâlpi de susŃinere, restul fiind construite fără ajutorul acestora. În unele aşezări (ex. Selişte) predominau complexele cu plan dreptunghiular. ( Andronic 2005b, p. 299, n. 151).
185 Šalkovsky 2001, p. 17-20; Šalkovsky 1993, p. 65.
186 Pleinerová 2000, p. 150.
187 Grebe 1979, p. 344.
188 Sekelj-Ivanë an 2005, p. 48.
189 Szöke 2003, p. 314.
190 Kovalovszki 1985, p. 44.
191 Pleinerová 1979, p. 634.
192 Ar putea să fie mai multe astfel de locuinŃe, deoarece în cazul primei faze a aşezării de la Sighişoara- Dealul Viilor (rep. nr. 124/c1) este menŃionată şi existenŃa unor construcŃii cu plan 54
Dispunerea pe aşezări a locuinŃelor şi încadrarea lor cronologică este următoarea: 1 este din aşezarea nr. 1 de la Bratei – Sibiu (rep. nr. 28; sec. VI-VII), 2 din aşezarea nr. 2 de la Bratei (rep. nr. 29; sec. VI-VIII), 3 de la Comana de Jos- Gruiul Vă carului – Braşov (rep. nr. 50; sec. VIII), 1 din prima fază a aşezării de la Sighişoara- Dealul Viilor – Mureş (rep. nr. 131/c1; sec. VII)193 şi o alta din faza a doua a aceleeaşi aşezări (rep. nr. 131/c2; sec. VIII) şi o locuinŃă
din nivelul 2 al aşezării de la Cefa- La Pă dure – Bihor (rep. nr. 40/c2; sec. VIII-IX). Şi în ce priveşte acest model constructiv sunt acoperite mai ales secolele VII-VIII, însă puŃinătatea descoperirilor face ca orice concluzie de acest gen să
rămână fără substanŃă.
Dimensiunile complexelor merg de la 280 x 260 x 200 x 100 cm (locuinŃa B2/1979 din faza 2 a aşezării de la Sighişoara, Pl.22) până la 650 x 700
x 100 x 150 cm (L6/1992 din faza 2 de la Cefa), adâncimile încadrându-se între -
35/-45 cm (B4/1979 din faza 2 a aşezării de la Sighişoara, Pl.22) şi -100 cm (L7
de la Comana de Jos, Pl.7).
Nici în alte zone ale României locuinŃele cu plan trapezoidal nu sunt numeroase. E. Corbu le aminteşte în legătură cu aşezările medievale timpurii din SE Munteniei194. Au fost descoperite şi la Gărvan, cu precizarea autorului săpăturilor că erau mai rare195, sau la Dridu, unde apar mai frecvent196. Pentru teritoriul Moldovei, D. Gh. Teodor menŃionează faptul că în unele aşezări din secolele VII-IX (ex. Poiana sau BrăşăuŃi, ambele din judeŃul NeamŃ) au fost săpate şi locuinŃe cu plan trapezoidal, acestea fiind însă mai rare197.
În spaŃiul central-european astfel de complexe au apărut în aşezări din Republica Moldova, însă mai puŃine198, la aceeaşi concluzie ajungând şi o cercetare recentă199. Pentru mediul cultural slav, locuinŃele fără stâlpi şi cu formă
trapezoidal, unele posibil fără stâlpi de sprijin ( Baltag 2004, p. 149). Însă în 2006-2007 s-a publicat monografia acestei aşezări ( Harhoiu, Baltag 2006-2007), în care presupun că au fost prezentate, cu descriere şi date, toate complexele cercetate, locuinŃele cu plan trapezoidal fiind prezentate fiecare la categoria căreia i se încadra.
193 În ce priveşte acest complex, nu este foarte sigur că a avut plan trapezoidal. Autorul cercetărilor din acest sit o consideră ca având formă dreptunghiulară ( Harhoiu, Baltag 2006-2007, II, p. 40-41), însă dimensiunile laturilor locuinŃei pare să sugereze un plan uşor trapezoidal (laturile: NV = 250 cm, NE = 370 cm, SE = 300 cm şi SV = 350 cm).
194 Corbu 2006, p. 23.
195 Comş a E. 1959, p. 102-103.
196 Zaharia 1967, p. 13 (spre exemplu locuinŃele L13/1959, L14/1959 sau L12/1960 din faza 1 a aşezării – p. 31, 34, respectiv 37).
197 Teodor 1978, p. 72.
198 MusteaŃă 1997, p. 136-137; Corman 1998, p. 14. I. Corman oferă o statistică a locuinŃelor de diferite forme, cele trapezoidale, împreună cu cele rombice şi cele cu plan neregulat, reprezentând doar 4% din totalul de complexe inventariate – autorul are în vedere secolele V-VII p.Chr.
199 Postică 2007, p. 130.
55
trapezoidală, sunt menŃionate de către P. Šalkovsky200. Rămânând în aceeaşi arie culturală, se pot aminti descoperirile de acest gen, deşi mai rare, din aşezarea slavă timpurie de la Roztoky – Cehia201 sau din cele de la Blatné-Remety şi Nemcovce – Slovacia, dar în acest caz nu se precizează clar dacă complexele au avut sau nu stîlpi de susŃinere202.
În general se constată puŃinătatea acestei forme în ce priveşte locuinŃele adâncite în pământ şi construite fără stâlpi de susŃinere. Poate nu reprezenta un model constructiv în sine, fiind doar un derivat al construcŃiilor cu plan dreptunghiular, uneori posibil determinat şi de impedimente cauzate de conformaŃia terenului.
A.II.a.4. LocuinŃe cu plan neclar:
Au fost cercetate şi câteva complexe despre care s-a stabilit că erau patrulatere sau numai se presupune acest lucru, însă nu li s-a putuit determina forma clară (pătrat, dreptunghi etc). Sunt circa 22-23 astfel de complexe, descoperite în 9 aşezări medievale timpurii. Acestea sunt ilustrate în tabelul următor (tabelul nr. 2):
Nr. Denumirea sitului
Nr. de
Datare