Gornea, Caraş-Severin
1
sec. VIII
nr. 67
Tabel nr. 2 – LocuinŃe adâncite în pământ, cu plan neclar, fără stâlpi de susŃinere.
Din punct de vedere cronologic se obsearvă o concentrare a complexelor în secolul VIII, cu posibile începuturi în secolul VII sau prelungiri în secolul IX.
În două cazuri locuinŃele sunt mai timpurii, fiind vorba de aşezările slave timpurii de la Lazuri- Lubi Tag şi aşezarea de la Zalău- Dealul Lupului. Mai târziu au fost datate cele 6 sau 7 construcŃii din etapa a doua a sitului de la Albeşti.
Referitor la dimensiunile locuinŃelor din această categorie este destul de greu să se ofere detalii satisfăcătoare, deoarece în cazul multora nu s-au putut realiza cercetări destul de aprofundate. În general adâncimea gropilor complexelor variează între -30/-35 cm (L7/1998 de la Zalău- La Blocuri) şi -110 cm (L25 din aşezarea de la Comana de Jos, Pl.7). În ce priveşte suprafaŃa, dimensiunile sunt relative: între 3,64 m² (locuinŃa B2 de la Gornea) şi probabil în jur de 9-12 m², deoarece se ştie că o latură a complexului 12-2003 de la Zalău- Dealul Lupului măsura 300 cm, o latură din faza a doua a locuinŃei nr. 35 de la Comana de Jos era de 400 cm, iar două dintre laturile locuinŃei L4/1998 din aşezarea de la Iernut aveau 290 cm, respectiv 270 cm.
Din nefericire, acest gen de cazuri, când datele despre diferite complexe sunt trunchiate, privează pe cercetător de posibile informaŃii utile în elucidarea unor probleme legate de construcŃiile pentru locuint din perioada medievală
timpurie.
A.II.c. LocuinŃe cu plan oval/oval-alungit.
Pe teritoriul supus investigaŃiei au fost identificate şi cel puŃin 10
complexe adâncite în sol, construite fără stâlpi de sprijin şi având un plan oval sau oval-alungit203. Complexele au fost descoperite în 7 aşezări medievale timpurii, dintre care 4 aflate în interiorul arcului carpatic şi 3 în Banat.
Complexele au următoarea distribuire pe aşezări: 3 locuinŃe la Comana de Jos – Braşov (sec. VIII; rep. nr. 50), 2 în aşezarea de la Cuceu – Sălaj (sec.
VIII-IX; rep. nr. 55), un complex în faza a doua a locuirii de la Sighişoara –
Mureş (sec. VII-VIII/IX; rep. 131/c2) şi 1 la Şirioara – BistriŃa-Năsăud (sec.
VIII; rep. nr. 141), respectiv 2 locuinŃe la Gornea- Că uniŃ a de Sus – Caraş-
Severin (sec. VIII; rep. nr. 67), 1 la Gornea- ZomoniŃ e – Caraş-Severin (sec. VIII-X; rep. nr. 70) şi Lugoj – Timiş (sec. VII-VIII; rep. nr. 88).
203 Cel puŃin 10 complexe au fost clar semnalate, însă în cazul aşezării medievale timpurii de la Lugoj – Timiş nu este specificat numărul acestui tip de locuinŃe, arătându-se doar că în unele construcŃii s-a găsit urma unui stâlp de susŃinere ( Mare 1997, p. 122-123) – prin urmare există şi altele în care nu au apărut urme de stâlpi.
57
Teritorial, răspândirea acestui model constructiv este destul de uniform, apărând atât în sud – sud-estul Transilvaniei intracarpatice, cât şi în partea ei nordică şi apoi în Banat, curios fiind faptul că nu am identificat nici o construcŃie de acest fel în vest – nord-vestul României, unde au fost atestate locuinŃe ovale construite pe stâlpi de susŃinere. Din perspectivă cronologică se obsearvă, din nou, o concentrare a descoperirilor în secolul VIII, cu începuturi în secolul VII şi prelungiri în secolul IX, într-un singur caz având o posibilă datare până în secolul X.
Dimensiunile locuinŃelor diferă destul de mult de la o aşezare la alta.
SuprafaŃa acestora se încadreză între aproximativ 2 m² (locuinŃa B9 de la Gornea- Că uniŃ a de Sus) şi aproape 17 m² (L2 de la Şirioara). În general adâncimea gropilor complexelor este între -42 cm (L32 de la Comana de Jos, Pl.5) şi -65 cm (L26 din aceeaşi aşezare, Pl.7), însă sunt şi câteva construcŃii ale căror groapă coboară până la -80/-110 cm de la nivelul actual de călcare204
(locuinŃa B2 de la Gornea- ZomoniŃ e şi construcŃiile de la Lugoj). În cazul amintitea locuinŃe B2 din aşezarea de la Gornea- ZomoniŃ e se precizează că nu a avut instalaŃie pentru foc205, fapt care implică posibilitatea ca acest complex să fi fost o anexă gospodărească sau, poate, o locuinŃă sezonieră de vară.
LocuinŃe cu plan oval sunt menŃionate în Muntenia (spre exemplu la Dulceanca)206, în Rep. Moldova, dar la modul general, precizându-se însă că
erau mai rare207, în mediul culturii slave din Europa central-nordică208, în aşezări precum Blatné-Remety şi Hnojné- Hlinky – Slovacia 209, sau în zona sud slavă la Ledine-Torčec – CroaŃia210. Şi J. Chapelot observa raritatea acestui tip de plan la construcŃiile din Europa de Est211.
În ce priveşte locuinŃele adâncite în pământ, cu plan oval sau oval-alungit şi construite fără stâlpi de sprijin, o constatare preliminară ar fi apariŃia ei destul de rară în aşezările medievale timpurii, atât pe teritoriul supus cercetării, cât şi în restul Europei Centrale. Înclin să cred că acest tip de construcŃie nu a fost folosită pe post de casă de locuit, ci probabil ca şi atelier – Ńesătorie etc.
204 Necunoscând la celelalte complexe de unde s-au luat măsurătorile (de la nivelul actual de călcare sau cel al aşezării ?) am prezentat aceste date separat, însă este foarte posibil ca adâncimile din urmă, mai mari, să fie în realiate aproximativ egale cu primele, dacă ar fi măsurate de la nivelul de călcare al aşezărilor.
205 Uzum 1983, p. 252.
206 Corbu 2006, p. 23.
207 Postică 2007, p. 130.
208 Šalkovsky 1993, p. 72; Šalkovsky 2001, p. 42-54 – aceste complexe reprezentau doar 8%
din totalul de locuinŃe descoperite.
209 Imp sit slaves 1978, p. 31, respectiv p. 91.
210 Sekelj-Ivanč an 2005, p. 48.
211 Chapelot 1980, p. 6.
58
A.II.e. LocuinŃe cu plan nedeterminat.
Un număr destul de mare de complexe arheologice se încadrează acestei categorii, şi anume adâncite în pământ, fără stâlpi de susŃinere212 şi ale căror plan nu a fost determinat. În tabelul următor (tabelul 3) am exemplificat locuinŃele aflate în această situaŃie:
Nr. Denumirea sitului
Nr. de
Datare