Grafic nr. 5: Răspândirea teritorială a locuinŃelor cu plan regulat, adâncite în pământ, construite fără stâlpi de susŃinere (pe tălpi).
În mod ironic, cred că graficul ilustrează mai degrabă faptul că pe teritoriul Transilvaniei intracarpatice s-au efectuat săpături arheologice mai numeroase şi mai consistente, decât reala răspândire a tipurilor de locuinŃe. Realitatea graficului este dată numai de predominarea locuinŃelor cu plan dreptunghiular, constatare făcută şi în cazul lcouinŃelor adâncite şi construite pe stâlpi etc, urmate la distanŃă de cele pătrate, în timp ce complexele trapezoidale şi ovale apar doar răzleŃ.
A.III. Complexe cu plan deosebit
În cadrul acestei grupe am inclus acele complexe ale căror plan nu poate fi încadrat nici unei forme din tipologia propusă, având două încăperi sau alte particularităŃi care le făceau desosebite faŃă de restul locuinŃelor.
A.III.a. LocuinŃe pe stâlpi de susŃinere:
O locuinŃă ce se încadrează acestei categorii ar fi complexul (locuinŃă-?) nr. 15/1995 din aşezarea nr. 3 (sex. IX, poate şi începutul sec. X) de la Lazuri-Satu Mare216 (rep. nr. 81/c3). Acesta avea forma unui triunghi, cu colŃurile rotunjite şi laturile neregulate. A avut suprafaŃa de 5,30 m², pe axe măsurând 296
x 178 cm şi era orientat N – S pe axa lungă. ConstrucŃia a fost susŃinută de 3
stâlpi, dispuşi astfel: unul în colŃul de NE, al doilea în colŃul de S, iar cel de-al treilea în exteriorul gropii complexului, la circa 8 cm de mijlocul laturii de V.
216 Stanciu 1998, p. 438.
61
Este ciudată forma acestui complex, mai ales că nu am întâlnit analogii care să ofere indicii în sensul acestui tip constructiv şi care să răspundă la întrebarea dacă C15/1995 poate să fie considerată locuinŃă sau avem de-a face cu un tip de anexă gospodărească.
O altă construcŃie cu plan mai desosebit este locuinŃa nr. 1/1992 din aşezarea de la Lăpuşel- Ciurgă u – Maramureş (rep. nr. 83). Aceasta a avut forma literei L, fiind orientată E – V cu axa lungă. SuprafaŃa ei nu depăşea 8 m², având podeaua la 46-50 cm. În exteriorul gropii construcŃiei au fost surprinşi 6 stâlpi, dintre care cel puŃin cei din apropierea intrării, identificată sub forma unui gârlici în colŃul nord-estic, sprijineau şi acoperişul comlexului. Nu a fost descoperită vreo instalaŃie pentru foc, însă pe baza pietrelor descoperite pe suprafaŃa locuinŃei, s-a presupus că a avut un cuptor din pietre, probabil în colŃul sud-vestic.
Dacă complexul chiar a avut instalaŃie pentru foc, atunci poate fi considerată ca şi locuinŃă, însă dacă acele pietre nu provin de la un cuptor, construcŃia ar fi putut să fie folosită pe post de anexă gospodărească sau locuinŃă pentru perioada caldă a anului.
ConstrucŃii destinate locuirii, adâncite în pământ şi având planul în forma literei L au fost descoperite în zona Slovaciei, în aşezările de la Blatné-
Remety (un singur complex) şi Nemcovce217. Nu este exclus ca în unele cazuri, hasta lui L să facă parte din sistemul de realizare a intrării în locuinŃă.
Cazul locuinŃei B3 din aşezarea de la Gornea- Că uniŃ a de Sus – Caraş-
Severin (sec. VIII; rep. nr. 67) este foarte interesant şi merită atenŃie. Este vorba de o construcŃie care pare să fi avut două încăperi. Însă există două opinii legate de acest complex: fie avem de-a face cu o locuinŃă de formă rotundă (D = 200
cm) ce avea spre nord o prelungire neregulată218, fie exista, spre est, o a doua încăpere, de formă ovală, uşor alungită (250 x 180 cm)219. Spre mijlocul încă-
perii a doua s-a găsit groapa stâlpului ce probabil susŃinea acoperişul.
Într-o zonă apropiată, şi anume pe teritoiul Ungariei, abia pentru perioada carolingiană (sec. IX) sunt semnalate locuinŃe cu mai multe încăperi, dar şi acestea fiind construite în aşezările mai dezvoltate, chiar incipiente oraşe medievale, precum era cea de la Zalavár/Mosaburg220.
Faptul că nu există o singură opinie referitor la acest complex B3 de la Gornea face ca o concluzie clară să fie greu de exprimat. Însă dacă cercetări viitoare în acelaşi sit vor face lumină în această problemă şi se va dovedi că este vorba de locuinŃă cu două încăperi, ar reprezenta o inovaŃie importantă în domeniul constructiv medieval timpuriu de pe teritoriul Banatului.
217 Imp sit slaves 1978, p. 31, respectiv p. 152 – nu este clar dacă aceste construcŃii au avut sau nu stâlpi de sprijin.
218 ł eicu, Lazarovici 1996, p. 21.
219 Uzum 1990, p. 210.
220 Szöke 2003, p. 314.
62
A.III.b. LocuinŃe fără stâlpi de susŃinere:
În primul nivel (sec. VII-VIII) al aşezării de la Albeşti – Mureş (rep. nr.
8) a fost surprinsă şi o locuinŃă despre care autorul cercetărilor afima că era bicelulară221. Singura inormaŃie oferită despre acest complex este că încăperea a doua a fost realizată prin extinderea celei dintâi.
O altă posibilă construcŃie cu două încăperi este L9/1980 din faza a doua a aşezării de la Biharia- Gradina S.A. Baraj – Bihor (rep. nr. 23). SituŃia este neclară, deoarece locuinŃa putea să aibă fie două încăperi, fie o încăpere spre nord şi un pridvor spre sud. Avea plan aproximativ dreptunghiular (300 x 390
cm) şi se adâncea la -55-57 cm. Datarea acestui nivel al aşezării s-a făcut în secolele VII/VIII-IX222.
Dacă aceste două complexe, alături de cel prezentat mai sus (locuinŃa B3
de la Gornea), sunt cu adevărat locuinŃe cu două încăperi, înseamnă că această
inovaŃie constructivă se manifestă în zona noastră, evident la modul cu totul incipient, aproximativ din secolul VIII. LocuinŃele cu mai mult de o încăpere sunt menŃionate în alte părŃi ale Europei Centrale începând cu secolul VIII (în centrele mai dezvoltate)223.
Ar fi interesant de stabilit dacă ambele încăperi erau folosite pentru locuit sau una dintre ele, presupun că cea cu dimensiuni mai modeste acolo unde este cazul, avea rol de anexă/depozit pentru alimente sau animale. În orice caz, începând probabil cu secolul VIII se constată în această zonă apariŃia unei noi direcŃii în construcŃia de locuinŃe, ale cărei urmări însă, ce ar fi trebuit să se manifeste în mod normal, nu au fost sesizate pe parcursul secolelor IX-X.
Apoi, o altă locuinŃă cu plan deosebit în comparaŃie cu marea masă a complexelor descoperite este L3 din aşezarea de la Comana de Jos – Braşov (rep. nr. 50). Este vorba de o locuinŃă cu plan pentagonal (dimensiuni = 225 x 250 x 250 x 310 x 275 cm), uşor neregulat, ce avea podeaua la 87 cm. Pe latura cea mai scurtă avea un cuptor din pietre, intrarea fiind identificată pe latura cea mai lungă, spre vest. Nu sunt motive care să modifice încadrarea acestui complex în categoria locuinŃelor, chiar dacă planul ei este mai neobişnuit.
În cele din urmă avem în vedere şi complexul B8 de la Gornea-ZomoniŃ e – Caraş-Severin, care avea formă de pară, locuinŃa având o prelungire pe direcŃia NV – SE. SuprafaŃa construcŃiei era de 390 x 175 cm, fiind adâncită
la -40 cm. Nu sunt oferite alte informaŃii cu privire la acest complex. Cred că o analogie aproximativ apropiată acestui complex ar putea să fie locuinŃa/ locuin-
Ńele cu forma cifrei 8 descoperite în aşezarea slavă de la Blatné Remety –
Slovacia, aşezare de lungă durată (sec. VI/VII-IX), cu cea mai intensă locuire pe parcursul secolului IX224. În sprijinul acestei asocieri ar fi fost binevenită o imagine a planului locuinŃei de la Gornea.
221 Baltag 1994, p. 76.
222 Dumitraş cu 1994, p. 186.
223 Šalkovsky 2001, p. 58.
224 Imp sit slaves 1978, p. 31.
63
Ar fi interesant de aflat ce a determinat oamenii celei de-a doua jumătăŃi a mileniului I p.Chr. să construiască locuinŃe sau alte construcŃii cu forme iesite din comunul majorităŃii complexelor. Este oare vorba de necesităŃi apărute de-a lungul lucuirii unei construcŃii? Sunt reguli impuse de conformaŃia terenului?
Avem de-a face cu anumite tradiŃii şi/sau credinŃe? Sau locuinŃele în discuŃie sunt doar rezultatul imaginaŃiei mai dezvoltate ale unor constructori? Informa-
Ńiile limitate fac ca concluziile sigure să fie încă premature. Rămâne ca cercetă-
rile viitoare să răspundă cel puŃin la unele dintre necunoscutele de care se lovesc cercetătorii de azi.
A.* Complexe ale că ror elemente de construcŃ ie nu au fost specificate sau nu au fost determinate arheologic
Am considerat ca aparŃinând acestei categorii acele complexe în cazul cărora nu se oferă amănunte legate de elementele de sprijin, şi nici în ce priveşte celelalte construcŃii dintr-o anumită aşezare (unde sunt mai multe locuinŃe cercetate) nu sunt informaŃii care să ne dea un indiciu în legătură cu tipul constructiv, cu existenŃa sau lipsa stâlpilor de susŃinere etc. Trebuie Ńinut cont şi de faptul că
autorii cercetărilor n-au menŃionat acest amănunt, adică axistenŃa sau nu a urmelor stâlpilor de susŃinere, tocmai pentru că aceste urme nu au apărut, astfel că lipsa stâlpilor ar părea de la sine înteles. Numai că în anumite cazuri (unde a fost posibilă determinarea acestui lucru), anumiŃi cercetători, subliniează faptul dacă o locuinŃă a fost construită în sistem cu/fără stâlpi de sprijin.
Astfel că este greu să-mi dau seama în care cazuri avem de-a face cu nedeterminarea acestei caracteristici a construcŃiei, cu lipsa reală a stâlpilor de susŃinere sau doar cu omiterea menŃionării acestora, din motive ştiute numai de către autorii săpăturilor arheologice. Acestea sunt cauzele care m-au determinat să creez o altă grupă pentru aceste complexe, care însă vor putea fi mutate în cadrul altor categorii odată cu clarificarea problemei menŃionate.
A.a.* LocuinŃe cu plan patrulater
A.a.1.* Pătrate:
LocuinŃe adâncite în pământ, cu plan pătrat şi ale căror elemente de sprijin nu le cunosc, au apărut în număr de 10, descoperite în 5 aşezări.225 Trei dintre acestea sunt din sud-estul Transilvaniei, mai precis judeŃele Harghita şi Covasna,226
şi o singură aşezare din Banat. Este vorba de următoarele situri arheologice: Angheluş – 1 locuinŃă (sec. VI-VII; rep. nr. 11) şi Coşeni – 1 locuinŃă (sec. VIII; rep. nr. 51) în judeŃul Covasna, Cristuru Secuiesc- Poala Bradului – 3 locuinŃe 225 Este posibil să fie mai multe locuinŃe, deoarece referitor la aşezarea de la ParŃa – Timiş se precizează că mai sunt complexe care nu au fost încă dezvelite şi cercetate ( Mă rghitan 1985, p. 100).
226 Din nou o confirmare a faptului că această zonă a beneficiat de un program de cercetare arheologică mai consistent (fiind meritul arheologilor de la instutuŃiile ştiinŃifice din acel spaŃiu) decât alte părŃi ale Transilvaniei, a Banatului sau a nord-vestului României.
64
(sec. VII-VIII; rep. nr. 53) şi Cristuru Secuiesc- Valea Caldă – 1 locuinŃă (sec.
VII-VIII; rep. nr. 54) în judeŃul Harghita şi, în cele din urmă, ParŃa – minim 4
locuinŃe (sec. VIII-IX; rep. nr. 107) în judeŃul Timiş.
ConstrucŃiile apar în toată perioada dintre secolele VI şi IX p.Chr., cu precădere în secolele VII-VIII. Din lipsă de mai multe informaŃii se poate face doar constatarea că locuinŃele adâncite în sol şi cu plan pătrat se întâlnesc în Transilvania pe tot parcursul celei de-a doua jumătăŃi a mileniului I creştin.
Referitor la dimensiuni, lungimea minimă a laturii este de 200 cm (locuinŃa nr. 1 de la Medişoru Mare), iar cea maximă în jur de 300 cm (locuinŃa din aşezarea de la Coşeni). Adâncimea gropii locuinŃelor merge de la -50 cm (aceeaşi locuinŃă de la Coşeni) până la -80 cm (L3 de la Cristuru Secuiesc- Poala Bradului; Pl.3/B). După cum se poate observa nu sunt diferenŃe semnificative faŃă de alte categorii de complexe, anumite reguli, cel puŃin privitor la formă şi dimensiuni, fiind general valabile.
A.a.2.* Dreptunghiulare:
ConstrucŃiile încadrate acestei categorii sunt mai numeroase decât cele din grupul anterior, însă faptul îngrijorător nu este cantitatea acestora, ci numărul mare de aşezări în care sunt răspândite. Este vorba de circa 26 de locuinŃe227
descoperite în 17 aşezări medievale timpurii. Tabelul următor ilustrează această
statistică: