Caransebeş- Carbonifera
?
sec. VII – IX
nr. 31
Veche, Caraş-Severin
2
Caransebeş- Str.
1
sec. VIII – IX
nr. 33
Romanilor, Caraş-Severin
3
Ilidia- La Funii, CS
1
sec. VIII – IX
nr. 75
4
Ilidia- Să liş te,CS
?
sec. VIII – IX
nr. 76
5
Insula Decebal, CS
3
sec. VI – VIII
nr. 77
Tabel nr. 5 – LocuinŃe adâncite în pământ, fără plan determinat şi fără
precizarea modului de construcŃie.
68
După cum reiese şi din tabelul nr. 5 avem un număr mare de aşezări (27) în cadrul cărora nu s-a putut stabili sau nu s-a precizat în momentul publicării cercetărilor modul de construcŃie al complexelor (pe stâlpi de susŃinere sau fără
aceştia etc.), care, la rândul lor, sunt foarte multe (cel puŃin 47-52230). Lipsesc informaŃiile şi cu privire la forma locuinŃelor, precum şi detaliile referitoare la dimensiuni. Ştim doar că erau adâncite în sol şi, din când în când, aflăm că au avut un anumit tip de instalaŃie pentru foc.
Aceste informaŃii trunchiate mă împiedică să emit ipoteze şi/sau concluzii în legătură cu aceste complexe. Pot doar să fac observaŃii în ce priveşte datarea lor. Din nou dominante sunt complexele ce fac parte din aşezări ce se datează, mai larg, în secolele VII-IX (3 în sec. VII; 5 în sec. VII-VIII; 2 în sec.
VIII; 11 în sec. VIII-IX; 1 în sec. IX; 1 în sec. VII-IX), doar 2 aşezări încadrân-du-se secolelor VI-VIII şi 3 fiind mai târzii, din secolele IX-X, cu menŃiunea că
în cazul aşezării de la Noşlac – Alba sunt trei faze de locuire cu datări diferite, pe care le-am avut în vedere separat în cadrul statisticii de mai sus.
B. LocuinŃe construite la suprafaŃa solului LocuinŃele construite la suprafaŃa solului, în comparaŃie cu cele adâncite în pământ, au fost descoperite în număr mult mai redus pe teritoriul Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului231. Poate şi insuficienŃa cercetărilor arheologice privind evul mediu timpuriu contribuie la această
situaŃie, însă realitatea este că locuinŃele adâncite domină în această perioadă în toată Europa Centrală.
Această situŃie face ca descoperirea complexelor de suprafaŃă să fie mai spectaculoasă, însă în acelaşi timp apar şi dificultăŃile în a evidenŃia diferitele caracteristici ale acestor construcŃii şi de a ajunge la concluzii pertinente.
B.I. Complexe de suprafaŃă construite pe stâlpi de susŃ inere B.I.a. LocuinŃe cu plan patrulater.
În cadrul grupei locuinŃelor de suprafaŃă, construite pe stâlpi de susŃinere şi având plan patrulater dominante sunt cele de formă dreptunghiulară232, construcŃiile pătrate sau trapezoidale lipsind în totalitate. În schimb apar câteva exemple de complexe ale căror plan nu a fost clar stabilit. În continuare voi avea în vedere cele două categorii de locuinŃe menŃionate ca existente.
230 Probabil că sunt în număr mult mai mare, însă în multe dintre aşezări nu ştiu câte complexe au fost descoperite, autorii cercetărilor neoferind informaŃii în acest sens.
231 Gh. Postică afirmă acelaşi lucru cu privire la teritoriul Rep. Moldova pentru veacurile V-IX ( Postică 2007, p. 130). Nu fac excepŃie nici alte părŃi ale Europei Centrale ( Šalkovsky 2001, p. 56).
232 O situaŃie oarecum asemănătoare a fost constatată şi în alte zone ale României, precum în sud-est ( Corbu 2006, p. 21), sau în Moldova, unde însă apar des şi cele cu plan oval ( Teodor 1968, p. 233; Teodor 1978, p. 73).
69
B.I.a.1. Dreptunghiulare:
ConstrucŃiile de suprafaŃă cu plan dreptunghiular şi stâlpi de sprijin au fost descoperite în număr de 13, răspândite în 7 aşezări medievale timpurii, dintre care 6 pe teritoriul intracarpatic şi numai una singură în Banat. LocuinŃele au dimensiuni diferite şi nu se respectă un anumit număr de stîlpi de susŃinere sau o anumită regulă în dispunerea lor pe suprafaŃa complexelor. În rândurile următoare voi trata separat, în funcŃie de numărul de stâlpi, fiecare variantă de locuinŃă.
LocuinŃ e cu 1 stâlp de susŃ inere. Am identificat trei construcŃii de acest fel, două în aşezări mai timpurii, datate în secolele VI-VII şi una din secolele VIII-IX. Este vorba de L1/1988 de la Badon- Doaş te – Sălaj (rep. nr. 17, Pl.2/B) şi de B6/1983 din prima fază a aşezării de la Sighişoara- Dealul Viilor – Mureş
(rep. nr. 131/c1, Pl.23), respectiv C23/2007 de la PorŃ – Sălaj (rep. nr. 112).
Fiecare locuinŃă era uşor adâncită în sol, prima cu 10-15 cm, cea de-a doua cu 28
cm, iar ultima cu -25 cm. În cazul locuinŃelor timpurii identică era şi poziŃionarea instalaŃiei pentru foc, reprezentată de câte un cuptor din pietre, ce se afla în colŃul nord-estic, locuinŃa mai târzie având o vatră cu gardină din pietre. Oarecum diferită era însă poziŃia stâlpului de susŃinere. În locuinŃa de la Badon, acesta era în colŃul de S, pe când în cazul complexului de la Sighişoara stâlpul era în afara gropii construcŃiei, la circa 100 cm de colŃul sudic. Deşi colŃul coincide, într-un caz stâlpul este în interiorul adânciturii casei, iar în celălalt în exteriorul ei, fapt care probabil nu schimbă prea multe în sistemul de construcŃie al casei, doar că pereŃii sunt ridicaŃi la o anumită distanŃă de groapa locuinŃei sau s-a operat în acea partea complexului o prelungire a acoperişului, poate pentru a proteja intrarea. Această discuŃie îşî are rostul numai dacă sigur acel stâlp a Ńinut de respectivul complex, lucru pe care nu îl ştiu sigur. În locuinŃa de la PorŃ
stâlpul era într-unul dintre colŃuri, fără a se preciza în care.
ReferinŃele la construcŃiile de suprafaŃă în literatura de specialitate din România sunt rare, ceea ce face dificilă stabilirea unor analogii necesare unei evidenŃieri mai bune a modelelor constructive de pe teritoriul avut în vedere pentru această cercetare. Este posibil ca la nivelul Europei Centrale, datorită unei anumite uniformizări culturale începute la cumpăna secolelor VI-VII233, unele sisteme de construcŃie să nu fie esenŃial diferite de la o zonă la alta, însă, cu siguranŃă, existând amprente ale diferitelor culturi şi tradiŃii.
LocuinŃ e cu 2 stâlpi de susŃ inere. Şi în acest caz am înregistrat trei exemple. Sunt locuinŃa L3/1988 din aşezarea de la Badon- Doaş te (rep. nr. 17), B4/1980 de la Sighişoara- Dealul Viilor (rep. nr. 131/c1) şi C29 de la PorŃ (rep.
nr. 112), situri amintite şi mai devreme. Prima locuinŃă a fost distrusă, menŃio-nându-se doar că era semănătoare cu L1/1988 din aceeaşi aşezare şi că a dispus de 2 stâlpi de sprijin. În schimb, complexul de la Sighişoara avea fundul adâncit 233 Curta 2006, p. 268.
70
la -30 cm, suprafaŃa de circa 8,4 m², orientare E – V pe axa lungă şi un cuptor din pietre în partea sa sudică. Cei 2 stâlpi de susŃinere au fost plasaŃi astfel: unul spre colŃul nordic, iar celălalt central, pe axa lungă probabil. În ce priveşte locuin-
Ńa de la PorŃ, aceasta a avut podeaua uşor adâncită (12 cm), un cuptor din pietre construit pe una dintre laturile lungi, stâlpii fiind plasaŃi în două dintre colŃuri.
LocuinŃele de suprafaŃă cu 2 stâlpi apar, spre exemplu, în aşezările slave de la Břeclav-Pohansko- Velmožsky (ob. 52 sau 75) şi Stare Město- Na Valách (ob. 79). Doar că în cazul acestora cei doi stâlpi se aflau la mijlocul a două laturi opuse.234 Este păcat că nu s-a putut determina poziŃia stâlpilor din locuinŃa de la Badon, astfel că nu putem ştii sigur că nu semăna cu construcŃiile amintite.
Referitor la complexul de la PorŃ, nu exclud posibilitatea existenŃei stâlpilor de sprijin şi în celelalte colŃuri, însă nu există indicii în acest sens.
LocuinŃ e cu 3 stâlpi de susŃ inere (?). Cazul acestei categorii îl avem ilustrat de un singur exemplu din amintita aşezare de la Sighişoara- Dealul Viilor, acum fiind vorba de B8/1981 / B2/1983, datată în secolul VII. Şi acest complex era adâncit cu 30 cm, avea suprafaŃa de 7,5 m², orientare aproximativ SE – NV şi o vatră în partea sa de NE. Cei trei stâlpi de sprijin se aflau, câte unul, în colŃul de NV, pe latura de V şi undeva în partea de SV.
LocuinŃ e cu 6 stâlpi de susŃ inere. Singurul exemplu în acest sens vine din zona Maramureşului, din aşezarea de la Lăpuşel- Ciurgă u (rep. nr. 83), datată în secolul VIII. LocuinŃa L2/1992 era uşor adâncită în sol (10 cm de la nivelul vechi de călcare), având suprafaŃa de 14 m², orientare SV – NE şi o vatră de foc în spre centrul său. Stâlpii erau dispuşi la cele patru colŃuri şi la mijlocul laturilor mai lungi, de altfel o poziŃionare clasică în cazul construcŃiilor cu 6 stâlpi de sprijin.
LocuinŃ e cu 8 stâlpi de susŃ inere. În aceeaşi aşezare medievală timpurie de la Lăpuşel- Ciurgă u – Maramureş şi în cea de la PorŃ – Sălaj au fost descoperite şi câte o locuinŃă de suprafaŃă, cu plan dreptunghiular şi 8 stâlpi de sprijin.
ConstrucŃia de la Lăpuşel a avut cîte un stâlp în colŃurile de NV şi SV, restul de 6 stâlpi aflându-se în colŃul de SE, pe latura de S şi pe o parte a laturii de E, fără
a se arata dacă erau câte doi sau este vorba de un alt mod de dispunere a lor. Nu a fost identificată instalaŃia pentru foc a complexului, fapt care ar putea să pună
la îndoială atribuirea construcŃiei ca locuinŃă permanentă, ci mai degrabă ar poate fi vorba de o locuinŃă pentru sezonul cald sau de o anexă din gospodărie.
În schimb, locuinŃa de la PorŃ a avut un cuptor din pietre plasat într-unul dintre colŃuri. Complexul era uşor adâncită în sol (-30-32 cm), având cei 8 stîlpi dispuşi pe cele patru laturi, fără a fi specificat clar plasamentul lor.
LocuinŃ e cu 12 stâlpi de susŃ inere. Referitor la acest model constructiv avem tot un singur exemplu, şi anume locuinŃa nr. 1 din faza c2c (sec. IX) a aşezării de la Poian – Covasna (rep. nr. 110/c2c). Complexul era uşor adâncit în sol, fundul acestuia fiind surprins la -43 cm de la nivelul actual de călcare.
234 Šalkovsky 2001, p. 57-58.
71
SuprafaŃa acestuia măsura 18 m², având orientarea N – S. Cei 12 stâlpi de sprijin erau plasaŃi în următorul fel: la cele patru colŃuri, câte 2 pe laturile de V şi S, 1
pe latura de N, 3 pe cea de E şi 1 la sud de vatra înconjurată cu pietre, ce a fost amenajată în colŃul nord-estic.
Este posibil ca parul aflat la sud de vatră să nu facă parte din sistemul de sprijin al acoperişului şi pereŃilor casei, ci să aibă altă destinaŃie, necunoscută încă.
LocuinŃ ele cu n stâlpi de susŃ inere. În cadrul acestei categorii am inclus 5 complexe din trei aşezări diferite. Mă refer la 3 locuinŃe de la Jabăr – Timiş
(rep. nr. 79; sec. VI-VIII), 1 din situl de la Popeni – Sălaj (rep. nr. 111; sec. VIII-IX) şi 1 locuinŃă de la Zalău- Palvar (rep. nr. 160; sec. IX-X). Despre construc-
Ńiile de la Jabăr se ştie doar că au avut suprafaŃa medie de circa 24 m² şi că au dispus de câte un cuptor. Şi privitor la locuinŃa de la Popeni se cunosc destul de puŃine amănunte, şi anume că a fost uşor adâncită (-26 cm) şi că nu a fost descoperită vreo instalaŃie pentru foc. În cele din urmă, referitor la complexul de la Zalău, n-i se spune că era adâncită cu -40 cm şi că au apărut în săpătură şi aşa-numitele tă lpi de la baza pereŃilor.
După cum reiese din cele de mai sus, în cazul nici unui complex nu dispunem de informaŃii suficiente pentru a putea urmării existenŃa unor analogii sau pentru a emite păreri în legătură cu construcŃia lor etc. Poate în ce priveşte locuinŃa de la Popeni trebuie să remarcăm lipsa instalaŃiei pentru foc, fapt care mă face să nu o consider sigur ca spaŃiu permanent de locuit, ci trebuie avută în vedere şi posibilitatea, enunŃată şi în cazul locuinŃei cu 8 stâlpi de la Lăpuşel, că
este vorba fie de o locuinŃă sezonieră (unde nu este nevoie de încălzire), fie de o anexă din gospodărie (hambar, spaŃiu pentru animale etc).
B.I.a.4. LocuinŃe cu plan neclar:
În categoria complexelor cu plan neclar am inclus numai locuinŃa nr. 2
din aşezarea de la Zalău- Palvar – Sălaj (rep. nr. 160), datată în secolele IX-X. A fost cercetată numai parŃial, probabil din această cauză nu a fost posibilă
determinarea planului ei. Au fost surprinse urmele a 8 stâlpi de susŃinere, fără a se preciza plasamentul lor în perimetrul complexului. În sistemul de construcŃie au fost folosite şi acele tă lpi, de pe ele pornind pereŃii casei. A fost identificată şi o vatră de foc, înconjurată cu pietre.
B.I.c. LocuinŃe cu plan oval/oval-alungit:
Un singur exemplu există şi în ce priveşte grupa locuinŃelor de suprafaŃă, cu plan oval şi construite pe stâlpi de susŃinere. Este vorba de locuinŃa L1/1998
de la Zalău- La Blocuri – Sălaj (rep. nr. 157), aşezarea fiind încadrată secolelor VII-VIII/IX. Complexul era uşor adâncit în sol (-10-15 cm) şi avea o vatră
înconjurată de pietre. Lângă una dintre laturile locuinŃei, înafara părŃii sale adâncite în pământ, au fost descoperite urmele a 2 stâlpi de sprijin.
72
B.I.d. LocuinŃe cu plan deosebit:
În această categorie cred că pot fi incluse 4 construcŃii din aşezarea de la PorŃ – Sălaj (sec. VIII-IX; rep. nr. 112). Este vorba de complexele C5/2007, C17/2007, C19/2007 şi C20/2007. Deosebirea faŃă de alte locuinŃe o reprezintă
un şanŃ, de diferite dimensiuni, care delimitează suprafaŃa construcŃiilor. Astfel, în cazul locuinŃei C5/2007 şanŃul avea traseu circular, cu capetele desfăcute (posibil locul intrării); suprafaŃa delimitată de şanŃ avea diametrul de 12 m; pe această suprafaŃă au fost descoperite urmele a 5 stâlpi de susŃinere, iar spre centrul ei, într-o alveolare, era o vatră cu gardină din pietre. Referitor la complexul C17/2007 trebuie să precizez de la început că nu se ştie clar dacă este vorba de o locuinŃă (poate sezonieră) sau anexă gospodărească, deoarece nu a fost identificată vreo instalaŃie pentru foc; şanŃul acestei construcŃii avea traseu de potcoavă, capetele sale fiind unite de un şanŃ mai scurt, drept (adâncimea şanŃului lung era de -45-70 cm, iar al celuilalt şanŃ de -50-55 cm); în şanŃul cel lung au fost descoperite şi urmele a 3 stâlpi. ConstrucŃia C19/2007 avea dimensiuni mari şi un şanŃ cu traseu rectangular, cu colŃurile rotunjite; spre centrul suprafeŃei delimitate de şanŃ era o groapă de circa -20 cm, în care au apărut cărbuni şi resturi de chirpic, provenind probabil de la o instalaŃie pentru foc; nu au apărut stâlpi de sprijin. În cele din urmă, locuinŃa C20/2007 avea, deaseme-nea, dimesiuni mari, fiind delimitată de un şanŃ cu traseu rectangular cu colŃurile rotunjite (adâncime de -60-92 cm) şi fund alveolat; în centrul suprafeŃei era o groapă (-40-45 cm) ce conŃinea un cuptor din pietre; o singură groapă de stâlp a fost surprinsă în şanŃ.
ConstrucŃiile prezentate nu au analogii pe teritoriul României. Modul lor deosebit de construcŃie sugerează o influenŃă străină sau chiar o prezenŃă efectivă
a unei alte populaŃii, diferită de localnici235. Plauzibilă ar fi o prezenŃă avară, alături de locuitorii propriu-zişi ai aşezării, fapt întărit şi de descoperirea unor fragmente de zăbală şi talpă de scăriŃă de factură avară sau realizate sub influenŃa acestora236. Iar faptul că aceste construcŃii sunt destul de complexe se poate datora şi realităŃilor de la acea vreme, secolele VIII-IX, când avarii erau în mare parte sedentarizaŃi, o mărturie în acest sens fiind aşezările şi cimitirele de pe teritoriul Ungariei, ce se întind pe mai multe decenii237.
B.I.e. LocuinŃe cu plan nedeterminat:
Acestei grupe i se încadrează cel puŃin 7 complexe238, răspândite în 6
aşezări medievale timpurii din nord-vestul Transilvanie intracarpatice. Este 235 Autorii cercetărilor de la PorŃ – Sălaj consideră că locuitorii aşezării ar fi fost slavo-romanici ( Matei, Bă cueŃ -Criş an 2008, p. 243).
236 Matei, Bă cueŃ -Criş an 2008, p. 243.
237 Bóna 1988, p. 407.
238 Referitor la aşezarea de la Jucu de Sus – Cluj nu se ştie încă numărul complexelor de acest fel, cercetările arheologice fiind în curs de desfăşurare (informaŃii dr. I. Stanciu, responsabil al şantierului respectiv).
73
vorba de o locuinŃă de la Badon (sec. VIII-IX; rep. nr. 19), 3 construcŃii de la Bobota (sec. VIII-IX; rep. nr. 26), 1 locuinŃă de la Marca (sec. VIII-IX; rep. nr.
90), una de la Mirşid (sec. VIII-IX; rep. nr. 98) şi un complex de la PorŃ (sec.
VIII-IX; rep. nr. 112), cele cinci aşezări situându-se în judeŃul Sălaj, şi câteva complexe de la Jucu de Sus – Cluj (sec. VIII-IX; rep. nr. 80).
Despre construcŃiile amintite se cunosc foarte puŃine informaŃii. Astfel, despre locuinŃa de la Badon n-i se spune doar că s-au găsit urmele a 2 stâlpi de susŃinere şi o grămadă de pietre care puteau proveni de la un cuptor distrus, la fel de puŃine fiind informaŃiile şi despte complexul de la PorŃ . În ce priveşte cele 3
complexe de la Bobota, aflăm doar că o locuinŃă a avut 4 stâlpi de susŃinere, iar celelalte două câte 6 stâlpi, tot 4 stâlpi având şi construcŃia din aşezarea de la Marca. În schimb, în cazul construcŃiei de la Mirşid, nu se cunoaşte numărul stâlpilor de susŃinere, însă autorii cercetărilor spun că pereŃii erau din bârne, ale căror resturi au fost identificate, ce se îmbinau în stâlpi centrali, care aveau şi rolul de a sprijinii acoperişul în două ape239. łinând cont de cele cunoscute, se pare că locuinŃa a avut stâlpi la mijlocul laturilor, cel puŃin a celor scurte, pentru ca stâlpii să susŃină şi acoperişul în două ape. Deci, complexul de la Mirşid putea să aibă 2 sau 4 stâlpi la mijlocul laturilor sale. Referitor la construcŃiile cercetate la Jucu de Sus, ştiu doar că au fost realizate pe stâlpi de susŃinere (dar nu cunosc numărul acestora) şi că unele aveau un soclu din pietre.
Lipsa unor informaŃii mai detaliate mă împiedică să exprim opinii cu privire la aceste complexe, marja de eroare a oricărei afirmaŃii sau presupuneri fiind prea mare.
B.II. Complexe de suprafaŃă construite fă ră stâlpi de susŃ inere (pe tă lpi) B.II.a. LocuinŃe cu plan patrulater.
B.II.a.1. Pătrate:
Două construcŃii se încadrează acestei categorii, fiind vorba de complexul B2/1982 din aşezarea de la Sighişoara- Dealul Viilor – Mureş (sec.
VII-VIII/IX; rep. nr. 131/c2) şi de locuinŃa L19 de la łaga – Cluj (sec. VII-VIII; rep. nr. 147). SuprafeŃele celor două locuinŃe erau de 6,75 m², respectiv 16,8 m², ambele complexe fiind uşor adâncite în sol, primul cu 15 cm, iar cel de-al doilea cu 32 cm. În locuinŃe s-a descoperit şi câte o instalaŃie pentru foc, în cea de la Sighişoara o vatră simplă în partea de S, iar în cea de la łaga un cuptor din pietre, distrus, plasat în colŃul de N.
B.II.a.2. Dreptunghiulare:
Pentru această grupă am identificat 10 complexe, răspândite în 5 aşezări medievale timpurii, dintre care 4 de pe teritoriul Transilvaniei intracarpatice şi una în Banat. LocuinŃele sunt următoarele: L2 din aşezarea de la Şieu-Odorhei –
BistriŃa-Năsăud (sec. VIII-IX; rep. nr. 138), L-1978 de la Cuceu (sec. VIII-IX; 239 Matei et Alii 2001, p. 146-147, nr. 122.
74
rep. nr. 55), C3, C9, C22, C38, C40/2007 de la PorŃ (sec. VIII-IX; rep. nr. 112) şi L4/1977 de la Zalău- La Blocuri (sec. VII-VIII; rep. nr. 157), toate trei aşezările fiind din judeŃul Sălaj şi locuinŃele L10/B10 şi L11/B11 din aşezarea de la Gornea- Că uniŃ a de Sus – Caraş-Severin (sec. VII-? – VIII; rep. nr. 67).
Ca şi în mai multe cazuri anterioare, se observă că şi aceste complexe se datează în secolele VII-IX, datările fiind destul de strânse, datorită faptului că în aceste situri a fost descoperit material destul de abundent, care a permis o încadrare cronologică mai bună.
Mărimea suprafeŃei complexelor variează între 7,5 m² (L-1978 de la Cuceu) şi 17,5 m² (L2 de la Şieu-Odorhei). Probabil că toate locuinŃele au fost uşor adâncite în sol, însă în ce o priveşte pe cea din aşezarea de la Şieu-Odorhei nu este menŃionat acest lucru. În cazul celorlalte construcŃii, adâncitura mergea de la 10 cm (locuinŃa C22 de la PorŃ) pânâ la 30 cm (L-1978 de la Cuceu). În comparaŃie cu celelalte construcŃii, referitor la cea de la Zalău, au fost descoperite posibile urme ale tălpilor locuinŃei. Probabil că acelaşi a fost sistemul de construc-
Ńie şi în cazul celorlalte locuinŃe. Înafară de complexele de la Gornea, la care nu se menŃionează descoperirea instalaŃiilor pentru foc, restul locuinŃelor au avut câte un cuptor din pietre, realizat în unul dintre colŃuri sau cuptor săpat în peretele casei.
B.II.e. LocuinŃe cu plan nedeterminat:
Au apărut şi două complexe de suprafaŃă, fără stâlpi de susŃinere, ale căror formă nu a fost determinată în timpul cercetărilor. Acestea sunt locuinŃa L1/1978 din aşezarea medievală timpurie de la Popeni (sec. VIII-IX; rep. nr.
111) şi complexul L1 de la Zalău- Palvar (sec. VI-VII; rep. nr. 160), ambele situri fiind localizate în judeŃul Sălaj. Despre primul complex se ştie doar că era uşor adâncit în sol, cu 30 cm faŃă de nivelul de călcare al aşezării, în timp ce despre locuinŃa de la Zalău ştim numai de existenŃa unui cuptor realizat din blocuri de gresie şi pietre de râu.
B.* Complexe ale că ror elemente de construcŃ ie nu au fost specificate sau nu au putut fi determinate arheologic
Ca şi în cazul altor categorii de construcŃii, aici am inclus acele complexe ridicate la suprafaŃa solului, ale căror elemente de sprijin (stâlpi de susŃinere, aşa-numitele tă lpi etc.) nu au putut fi determinate sau nu au fost specificate de autorii cercetărilor.
B.a.* LocuinŃe cu plan patrulater.
B.a.1.* Pătrate:
În trei aşezări medievale timpurii din interiorul arcului Carpatic, mai precis din judeŃul Harghita, au fost descoperite locuinŃe de suprafaŃă, cu plan pătrat şi fără a l-i se cunoaşte modul de construŃie a structurii şi pereŃilor. Este vorba de 3 complexe: locuinŃa L1 de la Cristuru Secuiesc- Valea Caldă (sec. VII-VIII; rep. nr. 54), locuinŃa B41 din aşezarea de la Filiaş (sec. VII-VIII; rep. nr.
63) şi complexul L1 de la Medişoru Mare (sec. VII-VIII; rep. nr. 94, Pl.18).
75
Trebuie să remarc faptul, destul de rar întâlnit în cazul altor categorii constructive, că toate cele 3 locuinŃele au fost datate în aceleaşi secole VII-VIII.
Este regretabil că nu se cunosc elementele lor de sprijin, fiind posibil faptul ca acest model constructiv să fi existat numai în aceste două secole şi doar în sud-estul Transilvaniei. În această privinŃă Ńin cont şi de existenŃa a numai 2 complexe de suprafaŃă, cu plan pătrat şi construite fără stâlpi de susŃinere (grupa B.II.a.1), încadrate cronologic tot în secolele VII-VIII (posibil şi secolul IX întrun caz). Presupunând că şi aceste 3 complexe au fost realizate fără ajutorul stâlpilor de susŃinere, am avea o grupă de locuinŃe descoperite la noi numai în secolele VII-VIII/IX, adică care încep să fie construite cândva în secolul VII sau la cumpă-
na secolelor VII-VIII şi persistă probabil şi în secolul IX sau chiar mai târziu.
Toate trei complexele au fost uşor adâncite în sol (-30-35 cm) şi au avut suprafaŃa cuprinsă între 4,4 m² (construcŃia L1 de la Medişoru Mare) şi 16 m²
(locuinŃa B41 de la Filiaş). Fiecare complex a avut într-un colŃ câte un cuptor din pietre. Având în vedere suprafaŃa mică a locuinŃei L1 de la Medişoru Mare, cred că poate fi vorba şi de o construcŃie anexă din gospodărie, un posibil loc pentru gătit sau alte îndeletniciri casnice. Însă nu este sigur că aceşti 4,4 m² repre-zintă
suprafaŃa locuibilă a complexului, ci este suprafaŃa zonei adâncite în sol. Dacă
construcŃia a avut o parte locuinbilă şi în exteriorul acestei adâncituri, atunci putea să aibă dimensiuni rezonabile pentru locuirea permanentă a unei familii.
B.a.2.* Dreptunghiulare:
În tabelul următor (tabel nr. 6) am înregistrat locuinŃele de suprafaŃă, cu plan dreptunghiular, însă ale căror elemente de sprijin nu sunt cunoscute: Nr.
Denumirea situ