5
În inima fierbinte-a pamântului te fura
Iubirea viscolita de cerul scorpion,
În zborul tau lumina e lava si e zgura,
Pe buza arsa lumii înzapezind oblon.
Venin mai greu, mai tulbur, ma-nalta-n cer
câmpia,
Când te urmez navalnic în fagurii de stea.
Cu greu infern de iarba ma arde poezia
Si ploile în valuri ma vor iar sfâsia
Roind în uraganul însamântat în lume.
Potopul cum îsi tine nebunii cai în spume
Tarani de dor pe vânturi îi ara-adânc tarâmul.
Din univers ma smulge mânia ta de vara.
La poalele luminii mai viu cum ma doboara
Matasa asteptarii îmi troieneste drumul.