A.d.* LocuinŃe cu plan nedeterminat
A.e.* LocuinŃe cu plan deosebit
B. LocuinŃe construite la suprafaŃa solului B.I. Complexe de suprafaŃă construite pe stâlpi de susŃ inere B.I.a. LocuinŃe cu plan patrulater
B.I.a.1. Pătrate
B.I.a.2. Dreptunghiulare
B.I.a.3. Trapezoidale
B.I.a.4. LocuinŃe cu plan neclar
B.I.b. LocuinŃe cu plan circular
B.I.c. LocuinŃe cu plan oval/oval-alungit
B.I.d. LocuinŃe cu plan nedeterminat
10 A.* şi B.* nu fac parte din tipologia propriu-zisă, însă am fost nevoit să le introduc ca anexă, având în vedere numărul mare de complexe ale căror elemente de susŃinere/sprijin fie nu au putut fi determinate în săpătură, fie nu au fost menŃionate de către autorii cercetărilor în momentul publicării.
21
B.II. Complexe de suprafaŃă construite fă ră stâlpi de susŃ inere B.II.a. LocuinŃe cu plan patrulater
B.II.a.1. Pătrate
B.II.a.2. Dreptunghiulare
B.II.a.3. Trapezoidale
B.II.a.4. LocuinŃe cu plan neclar
B.II.b. LocuinŃe cu plan circular
B.II.c. LocuinŃe cu plan oval/oval-alungit
B.II.d. LocuinŃe cu plan nedeterminat
B.III. Complexe cu plan deosebit
B.III.a. LocuinŃe pe stâlpi de susŃinere
B.III.b. LocuinŃe fără stâlpi de susŃinere
B.* Complexe ale că ror elemente de construcŃ ie nu au fost specificate sau nu au fost determinate arheologic
B.a.* LocuinŃe cu plan patrulater
B.a.1.* Pătrate
B.a.2.* Dreptunghiulare
B.a.3.* Trapezoidale
B.a.4.* LocuinŃe cu plan neclar
B.b.* LocuinŃe cu plan circular
B.c.* LocuinŃe cu plan oval/oval-alungit
B.d.* LocuinŃe cu plan nedeterminat
B.e.* LocuinŃe cu plan deosebit
Referitor la teritoriul Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului, în concordanŃă cu tipologia propusă, voi avea în vedere mai departe numai acele tipuri de locuinŃe care au fost descoperite în aceste zone.
A. LocuinŃe adâncite în pământ:
LocuinŃele adâncite în pământ reprezintă complexul cu cea mai largă
răspândire în această zonă pe parcursul Evului Mediu Timpuriu, şi nu numai.
Acest fapt se datorează anumitor caracteristici ale lor, printre care mai importante ar fi uşurinŃa mai mare în construcŃie şi confortul termic mai ridicat11.
Am considerat ca facând parte din tipul locuinŃelor săpate în pământ acele complexe ale căror adâncime este mai mare de 30 cm de la nivelul de călcare al aşezării respective12. Cred că şi în cazul unei construcŃii de suprafaŃă
11 Stanojev 2002, p. 334.
12 P. Šalkovsky consideră ca locuinŃe adâncite în pământ complexele cu o adâncime de minim -20 cm ( Šalkovsky 2001, p. 16). În schimb, S. MusteaŃă crede că şi unele complexe cu adâncimea de -40-50 cm ar putea să fie de suprafaŃă ( MusteaŃă 1997, p. 137).
22
este necesar să se coboare măcar vreo 30 de cm pentru a se realiza o podea mai bună sau o fundaŃ ie mai stabilă. O altă precizare ar fi că, am inclus aici şi locuinŃele adâncite în pământ, dar care au avut şi o parte la suprafaŃa solului.
Este clar că acele construcŃii ale căror groapă nu este foarte adâncă (de la 30 cm până pe la 90/100 cm – aceasta este situaŃia majorităŃii complexelor) aveau şi o structură de suprafaŃă, necesară pentru ca locuitorii să poată sta în picioare nu doar în centrul locuinŃei unde înălŃimea acoperişului probabil că le permitea acest lucru, ci şi spre marginile gropii casei.
A.I. Complexe adâncite construite pe stâlpi de susŃ inere A.I.a. LocuinŃe cu plan patrulater.
În perioada timpurie a Evului Mediu, atât pe teritoriul României13, cât şi în toată Europa Centrală14, planul patrulater, cu variantele lui (pătrat etc.), a reprezentat principala formă pe care oamenii o dădeau locuinŃelor (în acest caz gropilor acestora) în momentul construŃiei. Şi în cazul de faŃă, după cum se va vedea în continuare, această categorie a fost atestată cel mai des în spaŃiul avut în vedere aici.
Prin urmare, în categoria locuinŃelor cu plan patrulater am inclus complexele de formă pătrată, dreptunghiulară, trapezoidală şi cele ale căror plan nu a fost clar determinat în săpătură, însă s-a constatat existenŃa a 4 laturi.
A.I.a.1. Pătrate:
Această subgrupă a locuinŃelor patrulatere, adâncite în pământ şi construite pe stâlpi de susŃinere, a fost atestată în 9 aşezări medievale timpurii, dintre care 6 în Transilvania intracarpatică la Bratei – Sibiu, aşezarea nr.1 (rep. nr. 28), Bratei-aşezarea nr. 2 (rep. nr. 29), Comana de Jos – Braşov (rep. nr. 50), Poian –
Covasna (rep. nr. 110/c2a), Sighişoara – Mureş (rep. nr. 131/c2) şi łaga – Cluj (rep. nr. 147), 1 în nord-vestul României la Lazuri – Satu Mare (rep. nr. 81/c1), 1
în Câmpia de Vest la Vladimirescu – Arad (rep. nr. 153) şi 1 în Banat la Sânandrei – Timişoara (rep. nr. 122).
LocuinŃele cu plan pătrat identificate sunt în număr destul de redus, circa 19 (însă numărul lor poate fi mult mai mare, având în vedere că la o parte însemnată a complexelor de locuit patrulatere nu s-a putut stabilii forma clară), apărând mai ales în aşezările din a doua jumătate a sec. VI – începutul sec. VII (9 la număr: Bratei 1 – 3 locuinŃe, Lazuri-aşez. slavă timpurie – 6 locuinŃe), restul fiind în cadrul unor aşezări datate în secolul VIII (Bratei 2 – 1 locuinŃă şi Comana de Jos – 2 locuinŃă), în secolele VII-VIII (Poian – 1 locuinŃă, Sighişoara 13 Petrescu-DâmboviŃ a 1954, p. 236; Zaharia 1967, p. 13; Toropu, Stoica 1971, p. 54-59; Diaconu 1978, p. 294; Teodor 1978, p. 15-16, 72, 104; Stanciu 1998, p. 129, 252, 309; Cosma 2002a, p. 29; Andronic 2005a, p. 36; Corbu 2006, p. 21-23; Criş an 2006, p. 21.
14 Chapelot 1980, p. 6; Donat 1980, p. 10; Šalkovsky 1993, p. 65; Šalkovsky 2001, p. 17; Liska 2004; Kuna, Profantová 2005, p. 324-325.
23
– 1 locuinŃă şi łaga – 3 locuinŃe) şi VII/VIII – IX/X (Sântandrei – 1 locuinŃă şi Vladimirescu – 2 locuinŃe).
Sunt cazuri în care laturile complexelor nu sunt chiar egale, astfel că am avut în vedere ca şi locuinŃe pătrate numai pe acelea la care diferenŃa dintre cea mai mică şi cea mai mare latură este de maxim 20 cm15. În general perimetrul lor este de aproximativ 9 mp, dar sunt locuinŃe şi numai de 7,5 mp (L28/1998 de la Lazuri) sau mai mari, de peste 22 mp (L11/1973 de la Bratei-aşez. nr. 2).
Adâncimea la care a fost săpată groapa casei este între 40 cm şi 90 cm de la nivelul de călcare vechi al aşezării, ajungând însă uneori până la 130 cm (L20 de la łaga – rep. nr. 144; Pl. 26), aceste dimensiuni depinzând probabil de uşurinŃa cu care se putea săpa în sol şi nu neapărat de un model cultural, deoarece astfel de diferenŃe ale adâncimii locuinŃelor apar şi în aceeaşi aşezare. Toate aceste complexe au dispus de instalaŃie pentru foc, ceea ce mă face să cred că nu trebuie să ne îndoim în ceea ce priveşte destinaŃia lor ca spaŃiu pentru locuit.
După cum am precizat mai sus, la construcŃia acestor complexe de locuit s-au folosit şi stâlpi de susŃinere. Au fost descoperite locuinŃe cu un număr diferit de stâlpi, astfel că în continuare voi prezenta fiecare caz în parte: LocuinŃ e cu 1 stâlp de susŃ inere. Este vorba de 6 complexe de acest fel, 3 de la Bratei-aşez. nr. 1 (L26, L34 şi L42) şi 1 din aşezarea nr. 2 (L11/1973), 1
de la Lazuri (L28/1998) şi 1 de la łaga (L7, Pl.26). În L26 de la Bratei-aşez.1
stâlpul de susŃinere s-a aflat spre centrul locuinŃei, în L34 la mijlocul laturii de sud, iar în L42 în colŃul sud-estic, la fel fiind situaŃia şi în L11/1973 din aşezarea 2. În L28/1998 de la Lazuri stâlpul a fost plasat în colŃul de NE, asemănător fiind plasamentul stâlpului şi în cazul construcŃiei de la łaga. LocuinŃele cu un stâlp central nu sunt prea numeroase în Europa Centrală, însă în spaŃiul culturii Koločin, între Prut şi Nistru, reprezintă o parte importantă a tradiŃiilor constructive din această regiune, însă nu este sigur că aceste complexe au avut plan pătrat16. Sunt menŃionate în aşezarea de la Skibincy, pe teritoiul culturii Zarubincy, răspândită în zona Nistrului Mijlociu şi a Desnei17. O caracteristică a acestor complexe este faptul că stâlpii nu sunt plasaŃi chiar în centru, ci puŃin spre una dintre laturi18, lucru constatat şi în cazul locuinŃei L26 de la Bratei. Şi în aşezarea avară târzie de la Balatonöszöd – Temetö-dülö (Ungaria) locuinŃa nr. 12 avea în centru o groapă de la un stâlp masiv, însă au fost descoprite încă două gropi de la 15 Această diferenŃă de 20 cm este aproape insesizabilă cu ochiul liber în cazul unor complexe cu laturile de peste 2 m, ca să nu mai vorbim de cele cu laturile de peste 3 – 4 m sau chiar 5
m. Spre exemplu, M. Andronic acceptă o diferenŃă de până la 20-25 cm între laturile complexelor cu formă pătrată ( Andronic 2005b, p. 92).
16 Šalkovsky 2001, p. 23.
17 Pleinerová 1979, p. 630-631; una dintre locuinŃe avea chiar plan pătrat (Abb. 5, p. 631).
18 Šalkovsky 2001, p. 23.
24
stâlpi mai mici plasaŃi în exteriorul gropii casei, pe axa longitudinală19. Două
locuinŃe de la Alcedar-Odaia (sec. VI-VII – Rep. Moldova) şi una de la Raškov (Bucovina de Nord – Ucraina) au avut doar un stâlp central, doar că acestea au avut plan uşor dreptunghiular20. O construcŃie de acest tip a fost identificată şi în aşezarea vikingă de la Saedding – Danemarca, complexul având plan rectangular (posibil să fi fost şi pătrate între ele) şi un stâlp în centru21. Nu putem exclude posibilitatea ca şi în cazul complexelor cu un stâlp central descoperite pe teritoriul Transilvaniei să fi existat şi alŃi stâlpi plasaŃi în exteriorul gropii, care nu au fost identificaŃi în cursul cercetărilor.
Pe teritoriul României sunt menŃionate puŃine astfel de locuinŃe, poate şi din cauza stadiului cercetărilor sau nu era o variantă constructivă preferată22. D.
Gh. Teodor, atunci când se referă la complexele pentru locuit din zona Moldovei datate în secolele V-VII, VII-IX sau X-XI, vorbeşte la modul general şi despre construcŃii cu un stâlp central, fără a specifica însâ dacă era singurul stâlp sau existau şi alŃii în interiorul sau exteriorul spaŃiului locuinŃei (şi aceste complexe în general sunt dreptunghiulare)23.
În ceea ce priveşte locuinŃele cu un singur stâlp descoperit la mijlocul unei laturi (L34 – Bratei) sau într-un colŃ (L28/1998 – Lazuri; L7 – łaga) analogii clare pe teritoriul României nu am prea găsit. Un exemplu în acest sens apare în faza din secolele VIII-IX a aşezării de la Izvoare-Bahna – NeamŃ, fiind vorba de locuinŃa nr. 22, care avea un stâlp de susŃinere probabil spre mijlocul laturii de S.24 Acest model constructiv apare însă mai des în spaŃiul Europei Centrale. În prima fază (sec. VI-VII) a aşezării de la Březno – Cehia apar destul de des locuinŃe cu un singur stâlp în apropierea mijlocului laturii de S25. În 19 Belényesy, Mersdorf 2004, p. 44; aici însă, cred că este vorba de o locuinŃă adâncită, ce avea şi o parte la suprafaŃa solului, aceasta din urmă sprijinindu-se pe cei doi stâlpi externi.
20 Corman 1998, p. 221, fig. 25:6 şi p. 224, fig. 28:8, respectiv p. 224, fig. 28:12.
21 Stoumann 1980, p. 111.
22 Spre exemplu, în aşezarea cu două nivele (sec. VI-VII şi VIII-IX) de la Izvoare-Bahna (jud. NeamŃ) din cele 33 de locuinŃe cercetate, doar la 2 s-au observat urme de la stâlpi de susŃinere – Mitrea 1998. Aceeaşi situaŃie se constată şi în aşezarea de secol VI de la Dulceanca – Teleorman ( Dolinescu-Ferche 1974) sau în cea de la Dridu – Giurgiu, unde numai la locuinŃa L15 au fost sesizaŃi stâlpii de susŃinere ( Zaharia 1967). În fine, avem situaŃia din teritoriul supus investigaŃiei, unde se poate vedea clar că au apărut destul de puŃine construcŃii cu stâlpi în comparaŃie cu numărul complexelor cercetate – însă nu trebuie uitat faptul că, în cazul a numeroase complexe nu se oferă astfel de detaliile sau acestea nu au putut fi surprinse în săpătură.
23 Teodor 1978, p. 15-16, 72, 104.
24 Mitrea 1998, p. 63 – nu este clară poziŃia stâlpului, deoarece autorul precizează doar că
intrarea se afla pe latura de sud a construcŃiei, pe direcŃia stâlpului respectiv, mai sus presupunând că locuinŃa a avut acoperişul în două ape. Aceste date m-au făcut să cred că
stâlpul era undeva spre centrul laturii de S.
25 Pleinerová 2000, p. 141.
25
aşezarea din secolele VI-VII de la Roztoky – Cehia au fost descoperite construc-
Ńii cu un stâlp izolat într-unul din colŃuri (varianta 1B) şi complexe cu un stâlp plasat la mijlocul laturii opuse cuptorului (varianta 2A şi/sau 2B), variante dominante în această aşezare, fără a se specifica însă şi forma gropii locuinŃei26.
Cazul locuinŃei 34 de la Bratei este identic cu analogiile de la Roztoky, stâlpul afându-se la mijlocul laturii de S, în timp ce cuptorul a fost construit în colŃul de NE. Acest tip constructiv se constată şi în cazul locuinŃei nr. 27 din faza a doua a aşezării de la Březno – Cehia (probabil sec. VII-VIII), unde stâlpul a fost plasat aproximativ la mijlocul laturii de S, însă puŃin spre interiorul complexului27, sau în cazul complexului 32 din aşezarea medievală timpurie de la Šurany –
Slovacia, aici însă stâlpul era situat spre mijlocul laturii de E, latură opusă
cuptorului aflat în colŃul de NV28. Analogii, deşi mai timpurii, apar în aşezările de la Nezvisko, Chanska sau Lug I29.
Referitor la construcŃiile cu un stâlp într-un colŃ, P. Šalkovsky afirmă că
au fost descoperite în număr redus, reprezentând aproximativ 10% din locuinŃele slave care folosesc stâlpi în construcŃie (varianta 1Bb4 la Šalkovsky)30. Însă în unele din aceste situaŃii este posibil să avem de-a face cu complexe care iniŃial nu aveau stâlpi de susŃinere, iar aceşti pari să reprezinte doar întăritura unor pereŃi deterioraŃi şi reparaŃi cu ajutorul acestora.
LocuinŃ e cu 2 stâlpi de susŃ inere. Am identificat trei complexe de acest tip, şi anume locuinŃa L20/1997 din aşezarea slavă timpurie de la Lazuri, complexul nr. 28 (Pl.7) de la Comana de Jos şi locuinŃa nr. 22 (Pl.25/A) de la łaga. În primul complex stâlpii au fost descoperiŃi în colŃul de NE şi la mijlocul laturii de E, cuptorul locuinŃei aflându-se în colŃul de NV, adică opus laturii pe care au fost plasaŃi stâlpii. O analogie foarte bună la acest mod de a dispune stâlpii de susŃinere ai construcŃiei apare tot în aşezarea slavă de la Roztoky – Cehia, unde autorii cercetării au determinat o variantă de locuinŃă cu un stâlp la mijlocul laturii opuse instalaŃiei pentru foc, acesta fiind completat cu un alt stâlp plasat într-unul din colŃurile formate de aceeaşi latură (varianta 2E)31. În aşezarea de la Raškov III – Ucraina locuinŃa nr. 66 a avut doi stâlpi de susŃinere, însă aceştia se aflau la mijlocul laturilor opuse instalaŃiei pentru foc, care era în colŃul de SE32, iar complexul de locuit nr. 10 de la Březno – Cehia avea un stâlp în colŃul de N
şi unul la mijlocul laturii de SE, cuptorul aflându-se în colŃul de V33.
26 Kuna, Profantova 2005, p. 327.
27 Pleinerová 2000, p. 61, Abb. 25:1.
28 Šalkovsky 1993, p. 66, Abb. 1:2.
29 Pleinerová 1979, p. 635 – la Nezvisko este vorba de locuinŃele nr. 5 şi 12 (Abb. 7:1 şi 7:2, p. 634), iar la Chanska de locuinŃa nr. 1 (Abb. 7:4, p. 634).
30 Šalkovsky 2001, p. 27-28.
31 Kuna, Profantova 2005, p. 327.
32 Corman 1998, p. 224, fig. 28:9.
33 Pleinerová 2000, p. 56, Abb. 20:1.
26
La łaga însă, un stâlp a fost plasat în colŃul de NE, iar celălalt la mijlocul laturii de V, în timp ce cuptorul a fost ridicat în colŃul de NV. O posibilă analogie apare în aceeaşi aşezare slavă de la Roztoky, fiind vorba de varianta 3A, în cadrul căreia complexul avea un stâlp opus cuptorului, al doilea fiind pe latura din spatele cuptorului34. În cazul nostru un stâlp era într-un colŃ opus cuptorului, însă format de aceeaşi latură de N, iar celălalt stâlp putea fi pe latura din spatele cuptorului dacă acesta avea gura orientată spre E, însă nu a fost determinat acest amănunt, deoarece instalaŃia pentru foc a fost complet distrusă.
Alte analogii, destul de apropiate, avem în aşezările de la Raškov – Ucraina şi Březno – Cehia. În locuinŃa 40 din prima aşezare menŃionată un stâlp era la mijlocul laturii de S, latură vecină instalaŃiei pentru foc, deoarece aceasta se afla în colŃul de SE, iar celălalt stâlp era în colŃul de SV35. La Březno complexul 28 avea un stâlp la mijlocul unei laturi de lângă cuptor (latura de N, cuptorul fiind în colŃul de NV), iar celălalt în colŃul de SE, diametral opus instalaŃiei de foc, în timp ce locuinŃa 35 din aceeaşi aşezare avea stâlpii plasaŃi la mijlocul a două laturi opuse, şi anume a laturilor de NV şi SE, cuptorul fiind construit în colŃul de V36. Şi la Moreşti sunt menŃionate construcŃii adâncite şi cu doi stâlpi de sprijin, însă aceştia erau plasaŃi pe două dintre laturi şi nu se specifică forma complexelor37.
Referitor la complexul nr. 28 din aşezarea de la Comana de Jos trebuie să precizez faptul că nu este foarte sigură încadrarea sa în varianta constructivă
pe 2 stâlpi de susŃinere, deoarece aici au fost descoperite pe lângă cei 2 stâlpi şi urmele a 5 pari. Unul dintre stâlpi se afla într-un colŃ (nu se precizează care), iar celălalt la mijlocul laturii opuse cuptorului, adică fie pe latura de NV, fie pe cea de SV, având în vedere că instalaŃia pentru foc a fost plasată în colŃul de E (rep.
nr. 49). Cei 5 pari au fost dispuşi de-alungul unei laturi mai curbate ale locuinŃei, fapt care poate sugera o deteriorare a respectivului perete, necesitând o reparaŃie şi întărire cu ajutorul parilor respectivi. Dacă scenariul este acesta sau apropiat, atunci putem vorbi de o locuinŃă cu 2 stâlpi de susŃinere, unul plasat într-un colŃ
şi celălalt la mijlocul laturii opuse cuptorului, fapt care ar face identică
construcŃia acestui complex cu cea a L20/1997 de la Lazuri, iar analogia de la Roztoky38 s-ar potrivi şi în acest caz.
ConstrucŃii adîncite în pământ, cu plan pătrat şi cu 2 stâlpi de susŃinere au fost descoperite şi în aşezarea slavă de la Hnojné- Hlinky – Slovacia (sec. IX-
începutul sec. X)39 sau în mediul avar de pe teritoriul Ungariei40, însă aceste 34 Kuna, Profantova 2005, p. 327.
35 Corman 1998, p. 224, fig. 28:13.
36 Pleinerová 2000, p. 61, Abb. 25:2, respectiv p. 64, Abb. 28:1.
37 Horedt 1954, p. 215.
38 Kuna, Profantova 2005, p. 327.
39 Imp sit slaves 1978, p. 90 (este vorba de locuinŃa nr. 17/62).
40 Spre exemplu complexele nr. 14 sau 16 din aşezarea de secol VII de la Dunaújváros ( Bóna 1973, p. 22-23, respectiv p. 24).
27
complexe aveau, de obicei, stâlpii plasaŃi la capetele axei lungi ale locuinŃei.
Referindu-se la mediul cultural slav, I. Pleinerová constata că locuinŃele cu 2
stîlpi de susŃinere dispuşi la capetele axei lungi (stîlpi de fronton) apar destul de rar în descoperiri, oferind însă ca exemplu locuinŃa nr. 5 de la Březno – Cehia41.
LocuinŃ e cu 3 stâlpi de susŃ inere. Şi în ce priveşte acest tip de complex am găsit doar trei exemple în spaŃiul supus cercetării, fiind vorba de locuinŃa L21/1997 de la Lazuri, L4/1979 de la Sighişoara (Pl. 22) şi locuinŃa de la Sântandrei. Cei trei stâlpi ai construcŃiei de la Lazuri se aflau la colŃuri, excepŃie făcând colŃul de NE. Şi la Sântandrei stâlpii se aflau la colŃuri, mai puŃin în cel se SE. Însă în cazul acestei construcŃii este puŃin probabil să fie vorba de un spaŃiu pentru locuit, deoarece nu a fost constatată existanŃa vreunei instalaŃii pentru foc, fapt care mă face să cred că mai degrabă avem de-a face cu o anexă gospodă-
rească (depozit pentru alimente, coteŃ pentru animale etc.). La Sighişoara stâlpii se aflau în colŃurile de SE şi NV şi tangent cu mijlocul laturii de S, cuptorul fiind plasat în colŃul de NE.
P. Donat constată faptul că la unele locuinŃe slave adâncite în sol şi cu plan pătrat lipseşte stâlpul din colŃul cu cuptorul42. Curios este însă că locuinŃa de la Lazuri a dispus de trei instalaŃii pentru foc (chiar dacă acestea nu au funcŃionat simultan), dintre care nici una nu a fost amenajată în colŃul de NE, adică colŃul fără stâlp de susŃinere, ci chiar au avut poziŃii opuse acestui colŃ, cum ar fi colŃul de NV, latura de V şi latura de S. O analogie aproximativă
pentru complexul de la Sighişoara o reprezintă varianta 2F din cadrul categoriei nr. 2 a locuinŃelor din aşezarea de la Roztoky – Cehia, în care construcŃiile au un stâlp la mijlocul laturii opuse cuptorului şi alŃi 2 stâlpi la colŃurile formate de aceeaşi latură43.
În spaŃiul moldovean, pentru perioada aşezării slave timpurii de la Lazuri (sec. VI-VII), dar şi pentru secolele următoare, se vorbeşte la modul general despre locuinŃe adâncite în pământ şi având stâlpi la colŃuri, fără a se specifica câŃi erau sau în care colŃuri44. Complex cu 3 stâlpi de susŃinere este menŃionat şi în aşezarea slavă din secolele X-XI de la Torčec-Ledine – CroaŃia, însă aici se aflau pe marginile de E şi V ale gropii locuinŃei45 sau la Mužla –
Slovacia, unde stâlpii erau plasaŃi pe axa complexului, la mijlocul a două laturi opuse şi în centrul locuinŃei46. În aşezarea Arpadiană timpurie de la Dunaújváros
– Ungaria complexul nr. 10 a dispus de 3 stâlpi, dintre care doi se aflau la capetele axei lungi a casei (unul cu 40-60 cm spre interior), iar cel de-al treilea în 41 Pleinerová 1979, p. 630.
42 Donat 1980, p. 57.
43 Kuna, Profantová 2005, p. 327.
44 Teodor 1968, p. 233; Teodor 1978, p. 15-16, 72-73, 104.
45 Sekelj-Ivanč an 2005, p. 49.
46 Šalkovsky 1993, p. 66, Abb. 1:4.
28
partea de SE a construcŃiei47. O analogie mai bună ar putea să o repreinte locuinŃa nr. 34 din aşearea slavă de la Dessau-Mosigkau – Polonia, a cărei structură de sprijin era formată din 3 stâlpi plasaŃi la colŃuri, excepŃie făcând colŃul în care a fost amenajată instalaŃia pentru foc.48 Singura diferenŃă în cazul complexului de la Lazuri, menŃionată şi mai sus, este că aici nici una dintre instalaŃiile pentru foc nu a fost făcută în colŃul respectiv. O explicaŃie în acest sens ar putea să fie legată de amenajarea intrării în acest colŃ de NE, ceea ce ia determinat pe locuitori să construiască instalaŃiile pentru foc în părŃile opuse ale casei, însă nu există indicii care să susŃină această opinie.
LocuinŃ e cu 4 stâlpi de susŃ inere. Avem patru exemple în acest sens, locuinŃa L17/1995-1997, apaŃinând aşezării slave de la Lazuri, locuinŃa nr. 16 de la Comana de Jos (Pl.6), L5a din faza a doua a aşezării de la Poian (rep. nr.
110/c2a; Pl.25/C) şi complexul nr. 13 de la łaga (Pl.25/B). Doi dintre stâlpii complexului de la Lazuri s-au aflat în colŃurile de N şi V, al treilea stâlp era la mijlocul laturii de V, iar cel de-al patrulea spre centrul complexului. A mai fost descoperită groapa unui stâlp în apropierea colŃului de V, însă în privinŃa acesteia I. Stanciu nu este sigur dacă apaŃine locuinŃei L17 sau doar a fost tăiată
de aceasta din urmă49. Din această cauză am considerat L17 (Pl.14) ca având numai 4 stâlpi de sprijin. Pe lângă stâlpii menŃionaŃi, pe toată lungimea laturii de V şi pe o porŃiune a celei de S a construcŃiei de la Lazuri, a fost surprinsă urma tălpii peretelui acesteia, sub forma unui şanŃ mai mic50.
În lo