( Aşezări sigure )
Abrevieri repertoriu:
a – denumirea locului,
b – localizarea punctului,
c – descrierea complexelor şi a materialului descoperit,
d – datare,
e – tipul cercetării,
f – bibliografie,
g* – atribuire etnică ( unde este posibil, prezentând în primul rând atribuirile făcute de autorii cercetărilor ),
h* – cimitir aparŃinând aşezării sau aflat în apropierea ei.
* = sunt incluse în repertoriu doar unde este cazul.
Abrevieri tehnice:
A = adâncime,
D = diametru,
DG = diametrul gurii,
DF = diametrul fundului,
Gr = grosime,
L = lungime,
l = lăŃime,
Î = înălŃime,
max. = maxim,
min. = minim.
174
1. ABRAM, comună, jud. Bihor.
a. Ruina bisericii premonstratense.
b. În perimetrul localităŃii, pe prima terasă a râului Barcău.
c. În 1999 au fost dezvelite o vatră de foc şi un cuptor gospodăresc, împreună
cu fragmente ceramice.
d. Sec. VIII-IX.
e. Săpături arheologice, dar privind monumentul medieval; sondaj arheologic (1999 – I. Crişan).
f. Criş an 2000, p. 151-157; Criş an 2006, p. 105.
2. ACÂŞ, comună, jud. Satu Mare.
a. Râtul lui Vereş .
b. Între albia nouă a Crasnei şi digul de pe malul stâng.
c. A fost identificat un nivel de locuire slav, fiind descoperită o locuinŃă (L2) ce dispunea de un cuptor săpat în bloc de lut cruŃat, ceea ce arată că aceasta era adâncită în pământ.
d. Sec. VII.
e. Cerectări (1981-1984); săpături arheologice (2000 – I. Németi, P. L. Szöcs, R. Gindele).
f. Németi, Szöcs, Gindele 2001, p. 19-20, nr. 2.
g. Slavi ( Németi, Szöcs, Gindele 2001).
3. AIUD, jud. Alba.
a. CetăŃ uia.
b. Punctul se află pe un pseudo-tell de pe terasa Mureşului.
c. Referitor la perioada medievala timpurie, aici a fost dezvelită doar o singură
locuinŃă. A fost cercetată parŃial; era de tipul semiadâncită, cu formă rectangulară, podea din lut batătorit, având în colŃul nord-vestic un cuptor din pietre, prăbuşit.
d. Sec. VIII.
e. Cercetări arheologice, privind însă altă perioadă istorică (H. Ciugudean şi colab.- 1999).
f. Ciugudean et Alii 2000, p. 8-9, nr. 3.e.
4. ALBA IULIA, jud. Alba.
a. Monetă rie.
b. –
c. În acest punct al oraşului a fost descoperită o locuinŃă („de tip Dridu”) medievală timpurie. Însă aici este menŃionată şi existenŃa unui nivel mai timpuriu, datat în sec, VI-VII şi depuneri din sec. XI-XIII.
d. A doua jumătate a sec. IX (- începutul sec. X - ?); sec. VI-VII (?).
e. Cercetări arheologice privind epoca romană (1980-1981, 1992).
f. Heitel, Ovidiu 1986, p. 187-188; Cronica Buc. 1992, p. 433, nr. 2; Barnea 1993, p. 397, nr. 2.
175
5. ALBA IULIA, jud. Alba.
a. Oraş ul roman Apulum II. Bazinul Olimpic.
b. Punctul se află în locul numit Lumea Nouă, pe terasa a doua a Mureşului, la est de Bazinul Olimpic.
c. Aici au fost dezvelite 2/3 din podeaua unei locuinŃe semiadâncite în pământ şi o groapă de provizii. Mai sunt menŃionate şi alte gropi din perioada prefeudală, fără a se face însă o încadrare cronologică clară.
d. Sec. VII.
e. Săpături de salvare (M. Blăjan - 2000).
f. Blă jan 2001, p. 26-27, nr. 6.
6. ALBA IULIA, jud. Alba.
a. Partoş.
b. În aşezarea romană, în interiorul unei presupuse arene.
c. În locul amintit a fost descoperită şi o locuinŃă adâncită în pământ, atribuită
perioadei medievale timpurii.
d. Sec. VIII – IX.
e. Săpături sistematice, privind însă epoca romană.
f. Rusu 1996, p. 8, nr. 3.
7. ALBA IULIA, jud. Alba.
a. Societatea Monolit.
b. –
c. În acest loc, printre altele, a fost descoperită o locuinŃă medievală timpurie, cu cuptor construit din pietre.
d. Sec. VII sau sec. VII – VIII.
e. Cercetări (?) (V. Moga şi colab.- 2004).
f. Moga et Alii 2005, p. 51-52, nr. 32.
8. ALBEŞTI, comună, jud. Mureş.
a. La Cetate ( La CetăŃ ea ).
b. Locul se află pe o terasă înaltă (400 m) a pârâului Şapartoc, afluent sudic al Târnavei Mari, la cca. 3 km spre sud de comună. Este vorba de un platou de formă
aproximativ triunghiulară, având pe două părŃi pante abrupte şi fiind aşezat la baza cetăŃii de la Albeşti.
c. În acest punct a fost identificată o locuire preistorică, una medievală timpurie şi una medievală. Faza a doua a avut două niveluri de locuire:
c.1. Referitor la primul nivel al fazei de locuire medievale timpurii, au fost cercetate 35 de locuinŃe şi anexe gospodăreşti (Pl. 1). LocuinŃele aveau formă
patrulateră, cu colŃurile ascuŃite sau rotunjite şi erau adâncite în sol pânâ la -40-60 cm ( A min. = -35 cm, A max. = -95 cm). Valorile medii ale laturilor locuinŃelor sunt: latura 1 =
285cm, latura 2 = 303 cm, latura 3 = 325 cm, latura 4 = 337 cm. Doar la 7 locuinŃe au fost surprinse urme ale stâlpilor de susŃinere: patru locuinŃe au avut câte 3 gropi de stâlp, 176
iar celelalte trei locuinŃe au avut câte 4 gropi de stâlp. În general s-au întâlnit locuinŃe monocelulare, însă a fost identificată şi una bicelulară, realizată printr-o extindere a primei incăperi.
Fără excepŃie locuinŃele dispuneau de instalaŃii pentru foc, acestea fiind cuptoare de piatră înalte, cu baza în formă de potcoavă, fiind plasate în unul dintre colŃuri. Două dintre locuinŃe au avut şi câte un cuptor scobit în peretele de lut.
Au fost cercetate şi două locuinŃe-atelier de redus minereul de fier, fiind sesizate amprentele instalaŃiilor de reducere şi fiind recuperate fragmente de lupe de fier şi deşeuri de argilă vitrificată (de la argila feruginoasă).
În interiorul aşezării au fost constatate două ordonări în formă de elipsă ale locuinŃelor şi construcŃiilor anexă: prima cu 20 de construcŃii (având un spaŃiu liber de 40
x 25 m, pe axe), iar cea de-a doua cu 15 locuinŃe şi anexe (cu un spaŃiu liber de 45 x 35
m, pe axe).
d. Sec. VII-VIII.
c.2. În legătură cu al doilea nivel de locuire (mai precis subfaza timpurie a nivelului II) au fost descoperite locuinŃe şi anexe gospodăreşti. Nu cunosc numărul sigur al construcŃiilor din acest nivel. Clar este menŃionată doar o singură locuinŃă din secolele IX-X, descoperită în panta de nord a dealului ( Baltag 1979, p.101 ; Baltag 1994, p.77 ; Lază r 1994, p.56). Apoi, pentru aşezarea din secolul IX de la Albeşti (nu se precizează
punctul) se specifică că 6-7 locuinŃe erau dispuse pe două rânduri, cu 8-10 m distanŃă
între ele ( Baltag 2004, p.144).
LocuinŃele aveau formă patrulateră, cu dimensiuni mai modeste decât înainte, erau adâncite sau semiadâncite în sol şi aveau într-un colŃ (de obicei cel nordic) câte un cuptor de piatră de forma unui cub, construit din lespezi de gresie.
d. Sec. IX-X.
e. Sondaje arheologice (începând cu 1980).
f. Baltag 1979, p. 101; Baltag 1994; Lază r 1994, p. 56; Rep. Mureş 1995, p. 41-42, nr. III.1.D.; Baltag 1996, p. 110-112, nr. 136; Baltag 2000, p. 172; Baltag 2004, p.
167, nr. 1.c.
9. ALBEŞTI, comună, jud. Mureş.
a. Ş coală .
b. Locul se află în curtea şcolii din localitate.
c. Aici se menŃionează descoperirea unei aşezări medievale timpurii, din care au fost identificate 25 de locuinŃe, ele acoperind cronologic o perioadă de 4-5 secole.
d. Sec. VII-XI.
e. –
f. Rep. Mureş 1995, p. 43, nr. III.1.G.
10. ALIZA, comuna Terebeşti, jud. Satu Mare.
a. –
b. Grind înalt, paralel cu calea ferată Ghilvaci – Ardud.
c. La suprafaŃa solului au fost observate urmele unor locuinŃe.
d. Sec. VIII-IX.
177
e. Descoperire întâmplătoare; cercetări de suprafaŃă.
f. Németi 1999, p. 82, nr. 60.a.2; Cosma 2002, p. 163, nr. 2; Criş an 2006, p. 107.
11. ANGHELUŞ, com. Ghidfalău, jud. Covasna.
a. Dealul Mestecă niş ului / Nyiroldal sau Remeteoldal.
b. La nord-est de comună este valea pârâului Bükkös. Spre capătul acestei văi se află o movilă numită Nyiroldal-Remeteoldal / Dealul Mestecă niş ului.
c. Aşezarea în discuŃie a avut două faze de locuire. Pe noi ne interesează prima fază, căreia îi aparŃin 3 locuinŃe. A doua fază este mai târzie, fiind datată în secolele X-XI.
LocuinŃa nr. 1 (L1): era de formă pătrată (300 x 300 cm); vatra înconjurată de pietre (probabil cuptor din pietre) se afla în colŃul de SE.
LocuinŃa nr. 2 (L2): avea formă rectangulară (320 x 250 cm), fiind orientată
est-vest pe axa lungă; vatra înconjurată de pietre (probabil cuptor din pietre) se afla în colŃul de SE.
LocuinŃa nr. 3 (L3): nu au putut fi stabilite forma şi dimensiunile; vatra (probabil cuptorul) era deranjată din vechime.
d. Sec. VI- începutul secolului VII.
e. Săpături sistematice.
f. Szèkely 1992, p. 295-297; Rep. Covasna 1998, p. 84, nr. XVIII.a.8(238).
12. ANGHELUŞ, com. Ghidfalău. Jud. Covasna.
a. Loc pietros / Kövicsesorr.
b. Locul se află la nord-est de comună, pe panta estică a văii pârâului Bükkös.
c. Aici a fost descoperită o locuinŃă, distrusă, care a avut o vatră înconjurată de pietre.
d. Sec. VII-VIII.
e. Descoperire întâmplătoare (1973).
f. Szèkely 1992, p. 295, 297.
13. APA, comună, jud. Satu Mare.
a. Moş ia Brazilor.
b. În şanŃul săpat la marginea drumului din localitate.
c. Pe lângă complexe aparŃinuând altor perioade istorice, au fost identificate şi o locuinŃă şi vreo 3 sau 4 alte complexe, care pe baza materialelor descoperite au fost atribuite perioadei medievale timpurii.
LocuinŃa: este vorba de complexele C29a/1998 şi C29b/1998, care par să
reprezinte părŃi ale unei posibile locuinŃe, conturată la adâncimea de 20 cm şi care a avut şi o instalaŃie pentru foc de tipul pietrarului (?). Celelalte complexe ar fi: C25a/1998, C28/1998 şi C34/1998, primele două conturându-se la -40 cm.
d. Sec. VII-VIII.
e. Săpături de salvare – L. Marta şi R. Gindele (1998).
f. Marta, Gindele 1998-1999, p. 270-271.
178
h. În acelaşi loc a apărut şi un mormânt de incineraŃie datat în secolele VII-VIII, care ar putea să aibă legătură cu locuirea din acea perioadă ( Marta, Gindele 1998-1999, p. 269).
14. ARAD, municipiu, jud. Arad.