Cartierul Mică laca, str. Renaş terii.
b. Pe terasa râului Mureş.
c. Au fost identificate locuinŃe semiadâncite în sol, ce aveau ca instalaŃie pentru foc vetre deschise, aflate în unul din colŃuri.
d. Sec. VIII-IX.
e. Săpături de salvare.
f. Mă rghitan 1985, p. 20; Cosma 2002, p. 164, nr. 8 ; Criş an 2006, p. 109.
15. ARAD, municipiu, jud, Arad.
a. Strada Armata Poporului.
b. Pe terasa Mureşului.
c. A fost descoperit un grup de locuinŃe adâncite în pământ ( de tip bordei), de formă rectangulară cu colŃurile rotunjite; podeaua lor se afla la -150 cm de la nivelul antic de călcare.
d. Sec. IX-X.
e. Săpături de salvare.
f. Mă rghitan 1985, p. 19; Cosma 2002, p. 163, nr. 4.
16. ARCHIUD, com. Teaca, jud. BistriŃa-Năsăud.
a. Fundă tura.
b. Locul este situat la marginea sud-estică a satului, pe pantele cu expunere spre sud, de pe malul drept al pârâului Fundăturii.
c. Din aşezarea medievală timpurie descoperită în acest punct, au fost dezvelite: 3 locuinŃe adâncite în pământ, o vatră în aer liber, 2 cuptoare menajere şi 7 gropi de provizii.
LocuinŃa nr. 13: rectangulară (400 x 300 cm), cu A = -80 cm de la nivelul humusului actual; podeaua era bătătorită, fiind acoperită de pietre provenind de la un cuptor plasat în colŃul de E.
LocuinŃa nr. 15 (1966): era semiadâncită, cu plan rectangular (400 x 340 cm) şi podeaua neamenajată la -70 cm de la nivelul pământului. În colŃul de E a fost construit un cuptor (în interior = 40 x 60 cm), cu vatra la nivelul podelei, conturându-se sub forma unei cruste arse; pe vatră şi în gura cuptorului era multă cenuşă şi cărbune.
Cuptorul nr. 1: avea vatra de formă ovală, lustruită, având marginile uşor albiate; a apărut la -50 cm adâncime.
Cuptorul nr. 2: se afla aproape de cuptorul nr. 1; avea formă ovală (D = 100
cm), vatra arsă la roşu şi a apărut la -100 cm. Bolta s-a a fost săpată în stratul de lut, păstrându-se pe o înălŃime de 40 cm.
Nu există indicii sigure pentru datarea celor două cuptoare.
179
Vatra: a fost amenajată în aer liber; a apărut la -65 cm, sub forma unei suprafeŃe ovale, acoperite de arsură, cărbune şi câteva bucăŃi de gresie.
d. Sec. VII-VIII.
e. Săpături arheologice (1961, 1963-1966 – D. Protase şi Şt. Dănilă; 1990 – C.
Gaiu).
f. Popescu 1966, p. 721, nr. 93; Popescu 1967, p. 533, nr. 85; Gaiu 2000, 379-380, nr. 2.
17. BADON, com. Hereclean, jud. Sălaj.
a. Doaş te.
b. Locul se află pe a doua terasă a văii Zalăului, în stânga şoselei Zalău –
Hereclean – Bocşa – Sărmăşag.
c. Al. V. Matei menŃionează complexe de locuit, parŃial cercetate: LocuinŃa nr. 1 (1988) (Pl. 2/B): a avut formă dreptunghiulară (320 x 290 cm), fiind orientată cu laturile lungi pe direcŃia V – E; a apărut la -20-25 cm şi se adâncea până la -30-32 cm, adică cu -10-15 cm. faŃă de nivelul de călcare al aşezării (probabil era o locuinŃă de suprafaŃă); în colŃul de S a fost descoperită o groapă de stâlp (probabil că a existat în fiecare colŃ); se pare că pereŃii gropii locuinŃei erau lipiŃi cu lut, ars la roşu, fapt ce sugerează că locuinŃa a fost incendiată şi pereŃii din lemn se ridicau doar de la nivelul de călcare, în exteriorul părŃii adâncite a complexului; în colŃul N-E (parŃial cercetat) a avut un cuptor din pietre, fiind identificată doar o mică parte din vatra arsă la roşu.
Latura de V a complexului a fost tăiată de o groapă medievală (G3), care intersectează
două gropi mai mici (G1 şi G2), prima (G1) databilă în perioada romană, iar cea de-a doua este posibil să fi aparŃinut locuinŃei, fiind folosită pentru depozitarea cenuşii şi a cărbunelui.
LocuinŃa nr. 2 (1988): avea plan dreptunghiular (cca 330 x 260 cm), fundul ei aflându-se la A = -65 cm, rezultând o adâncime de -40-45 cm faŃă de nivelul de călcare al aşezării, astfel fiind vorba de o locuinŃă semiadâncită în pământ; în colŃul ei de NE a existat un cuptor din pietre.
LocuinŃa nr. 3 (1988): a fost distrusă în întregime; avea probabil formă şi dimensiuni ca şi L1 (poate era şi de suprafaŃă - ?); a fost parŃial identificat în colŃul NE
un cuptor din pietre; în zona locuinŃei, probabil în legătură cu aceasta, au apărut şi două
gropi de stâlp.
LocuinŃa nr. 4 (1988): în cazul ei situaŃia este neclară; au fost descoperite două
cuptoare, dintre care unul de piatră (probabil al locuinŃei slave timpurii), iar celălalt din lut, fiind scobit în perete. Astfel, fie este vorba de o suprapunere a două locuinŃe, fie de o locuinŃă care a dispus de două cuptoare.
d. A doua jumătate a sec. VI – începutul sec. VII.
e. Sondaj arheologic (1976 – Al. V. Matei).
f. Matei 1979, p. 475, 477, nr. 1; Stanciu 1998, p. 385-388, nr. 5.
18. BADON, com. Hereclean, jud. Sălaj.
a. La Nove.
b. Terasă înaltă a văii Zalăului, la intrarea în sat, pe partea dreaptă, la NV de şoseaza Zalău – Badon.
180
c. În arătură au fost observate 12-15 pete de culoare neagră, destul de mari pentru a putea fi considerate urme ale unor locuinŃe. Sondajul arheologic a confirmat existenŃa unui nivel de cultură.
Deoarece punctul La Nove este partea estică a suprafeŃei pe care se află punctul Doaş te, este foarte probabil să fie vorba de avoluŃia aceleeaşi aşezări ( Stanciu 1998, p. 386).
d. Sec. VIII.
e. Cercetări de suprafaŃă; sondaj arheologic.
f. Matei 1979, p. 475-477, nr. 1; Coama 2002a, p. 165, nr. 12; Cosma 2002b, p.
332-333, nr. 6/11; Criş an 2006, p. 112.
19. BADON, com. Hereclean, jud. Sălaj.
a. La Ră stignire.
b. Locul se află în apropiere de localitatea Badon, în partea dreaptă a şoselei Zalău – Badon.
c. În puctul respectiv, la adâncimea de -25-30 cm, a fost descoperită o aglomerare de pietre, dintre care unele arse. Acestea proveneau probabil de la un cuptor din pietre sau de la o vatră înconjurată cu pietre. Alături de aglomerarea de pietre au fost surprinse şi două gropi de stâlp: prima a apărut la adâncimea de – 35 cm., fundul ei ajungând la -53 cm, iar cea de-a doua groapă a fost sesizată la -30 cm şi mergea până la -
55 cm. faŃă de nivelul actual de călcare. Cele două gropi erau umplute cu pământ negru amestecat cu chirpici şi cărbune de lemn ars, precum şi pietre folosite la icuirea stâlpilor.
Cele expuse dovedesc existenŃa în acest punct a unei locuinŃe. Aceasta era de suprafaŃă, deoarece nu se adâncea în steril.
d. Sec. VIII – IX.
e. Săpături de salvare (1999 – Dan BăcueŃ-Crişan şi Sanda BăcueŃ-Crişan).
f. Bă cueŃ -Criş an, Bă cueŃ -Criş an 2000a, p. 499-501; Cosma 2002b, p. 333, nr.
6/12; Bă cueŃ -Criş an, Bă cueŃ -Criş an, Matei 2000, p. 16, nr. 17; Cosma 2002a, p. 165, nr.
13; Bă cueŃ -Criş an 2000-2004, p. 90; Criş an 2006, p. 111-112.
20. BELIU, comună, jud. Arad.
a. –
b. Pe terasa pârâului Beliu, în aval de comună, la circa 500 m de cetatea Beliului.
c. În malul pârâului s-a observat conturul unei locuinŃe semiadâncite în sol.
d. Sec. VIII-IX.
e. Cercetări de suprafaŃă.
f. Dudaş 1970, p. 358, nr. VIII/6 ; Dumitraş cu 1978a, p. 60, nr. 1; Dumitraş cu 1985, p. 58; Rep. Arad 1999, p. 44; Cosma 2002a, p. 165-166, nr. 15; Cosma 2002b, p.
333, nr. 8/14; Criş an 2006, p. 114.
21. BEZID, com. Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureş.
a. FâneaŃ a Mare / Doborotványa.
b. Locul respectiv este un bot de deal situat pe malul stâng al pârâului LoŃ, care îl înconjoară la est şi nord; pe la sud curge pârâul FâneaŃa Mare, ce se varsă în pârâul LoŃ.
181
c. Aici a fost identificată o aşezare de mici dimensiuni, cu câteva locuinŃe amplasate la marginile botului de deal, dintre care mai multe au fost distruse. Au fost însă cercetate trei complexe de locuit:
LocuinŃa nr. 1 (B1): avea două faze de locuire; era de formă rectangulară (300
x 250 cm), cu axa lungă orientată E – V; podeaua primei faze era la A = -90-100 cm; vatra din pietre se afla în colŃul sud-vestic.
LocuinŃa nr. 2 (B2): a fost distrusă; au fost găsite doar pietrele de la un cuptor din pietre.
LocuinŃa nr. 3 (B3): a fost identificată la marginea sudică a botului de deal.
Cuptorul a fost făcut din lespezi de piatră aşezate vertical, cu o muchie în pământ, pe trei laturi, rămânând liberă a patra latură, unde era şi gura cuptorului (latura de est); pe fund era aşezată o lespede de piatră; în cuptor s-a găsit cărbune şi cenuşă.
d. Sec. VII-VIII (?).
e. Săpături arheologice sistematice.
f. Popescu 1961, p. 141, nr. 77; Szèkely 1970, p. 297, nr. 1; Szèkely 1976, p.
117-123; Lază r 1994, p. 59; Rep. Mureş 1995, p. 216, nr. LXXII.2.E. şi p. 216-217, nr.
LXXII.2.F.
g. - Pentru L1/B1 se vorbeşte de două niveluri de locuire ale slavilor, primii poate estici, iar următorii vestici ( Szèkely 1976, p. 122).
- Pe baza ceramicii lucrate la roata rapidă se vorbeşte şi de prezenŃa băş tinaş ilor, romanicilor în aşezare ( Szèkely 1976, p. 122).
- Vasul cu tub de scurgere descoperit în aşezare poate indica şi o prezenŃă
gepidă ( Szèkely 1976, p. 122).
- Româno – slavi ( Szèkely 1970, p. 312, nr. 19; Szèkely 1965, p. 448).
- Băş tinaş i şi slavi ( Lază r 1994, p. 59).
22. BIHARIA, comună, jud. Bihor.
a. Cetatea de pă mânt1.
b. Interiorul incintei cetăŃii de pământ.
c. În anul 1973 s-a efectuat un sondaj în partea de SE a incintei, iar în 2002 s-au făcut cercetări în partea sudică a acesteia. A fost identificat un strat de cultură medieval timpuriu (între -75 şi -100 cm) şi a fost descoperită o locuinŃă, ce se adâncea în pământ până la -260 cm (probabil de la actualul nivel de călcare). Acest nivel de locuire este suprapus de un altul medieval (între -52 şi -75 cm).
d. Sec. VII/VIII – IX/X; sau sec. VII – VIII şi sec. IX – X.
e. Sondaj (1973 – S. Dumitraşcu, L. Borcea); săpături arheologice (2002 – S.
Dumitraşcu, F. Sfrengeu).
1 Tot în incinta cetăŃii, adosate valului de sud, au fost descoperite alte două locuinŃe, într-una dintre ele apărând şi instalaŃia pentru foc, un cuptor de lut, plasată în colŃul nord-vestic. A fost recuperată ceramică veche românească. Complexele au fost datate în sec.
VIII sau sec. VIII-IX – informaŃii dr. S. Dumitraşcu (Referat de doctorat privind teza Aş eză ri ş i locuinŃ e medievale timpurii (sec.VI/VII-IX/X) în Transilvania, de V. V. Vizauer, prezentat în data de 12 decembrie 2008).
182
f. Dumitraş cu, Borcea 1974, p. 61-63; Dumitraş cu, Sfrengeu 2003, p. 53-54, nr.
28; Criş an 2006, p. 118-119.
h. La SE de cetatea de pământ, pe malul drept al Ceşmeului, au fost descoperite în 1908 opt morminte de luptători maghiari, cu oase de cal, datate la începutul sec. X
( Criş an 2006, p. 119).
Şi în zona centrală a incintei cetăŃii de pământ este menŃionat un cimitir cu două
faze de înmormântări, din sec. VIII-IX şi IX-X ( Dumitraş cu 1994, p. 65-67, 187, 202; Cosma 2002b, p. 334, nr. 10/27).
23. BIHARIA, comună, jud. Bihor.
a. Gră dina S.A.-Baraj.
b. StaŃiunea arheologică se întinde de la bifurcaŃia şoselei din centrul comunei Biharea spre est, la dreapta drumului Oradea – Satu Mare, până unde şoseaua atinge albia pârâului Ceşmeu. Aşezarea se află pe un grind înconjurat de mlaştini. Punctul Gră dina S.A.-Baraj se află la nord de cetatea de pământ.
c. S-au descoperit mai multe locuinŃe şi material arheologic: c1. LocuinŃa nr. 11 (L11/1981): avea formă dreptunghiulară - ? (550 x 520
cm), podeaua ei apărând la A.= -55 cm.; în partea central-nordică a locuinŃei era un cuptor din pietre, lângă care au apărut urmele a trei stâlpi de lemn, care ar putea să
provină de la o construcŃie de încălzit cu acoperiş de tip babură.
d. Sec. VIII-IX.
e. Săpături sistematice (S. Dumitraşcu).
f. Dumitraş cu 1986b, p. 200.
c2. LocuinŃa nr. 1A (L1A/1976): a fost distrusă complet; a fost surprinsă la -
30-40 cm şi a avut un plan patrulater.
LocuinŃa nr. 2 (L2/1977): a fost distrusă de locuirile ulterioare; avea formă
patrulateră şi urmele ei au apărut la -40 cm, podeaua fiind la -80 cm; la nivelul podelei s-au descoperit urmele unei vetre simple, în jurul căreia s-au găsit 4 margini de la o vatră
portativă.
LocuinŃa nr. 3 (L3/1977): şi aceasta a fost distrusă de locuirile ulterioare; a avut plan patrulater; în partea de vest a locuinŃei a fost construit un cuptor din piatră, la care s-a refolosit şi un fragment dintr-o râşniŃă.
LocuinŃa nr. 4 (L4/1977): a fost distrusă parŃial; a avut formă patrulateră, cu podeaua la -80 cm.; aproximativ spre mijlocul ei, locuinŃa a dispus de un cuptor din pietre, deasupra căruia este posibil să fi fost şi o vatră portativă, însă nu există indicii clare în acest sens. Lângă cuptor, spre sud-est, s-au găsit resturile unei gropi cu pereŃii arşi, de formă conică, conŃinând ceramică hallstattiană, din La Téne, dacică şi din sec. VI.
LocuinŃa nr. 5 (L5/1977): a fost distrusă de un complex feudal; podeua locuinŃei a fost surprinsă la -115 cm faŃă de nivelul actual de călcare; în colŃul ei de nord-vest, la A = -85 cm, a fost descoperit un cuptor din pietre, prăbuşit; pe latura de vest a locuinŃei, la A = -86 cm, s-a găsit jgheabul şi pământul ars de la perete.
LocuinŃa nr. 6 (L6/1978): conturul ei a apărut la -45-50 cm de la nivelul actual decălcare, podeaua fiind la -70-82 cm; a avut formă dreptunghiulară - ? (650 x 370 cm); în partea nordică a locuinŃei a fost săpată o groapă ce se adâncea la -90 cm; în partea de sud-est a complexului se găsea un cuptor din pietre de râu, bucăŃi de şisturi cristaline şi 183
un fragment de râşniŃă din calcar; lângă acest cuptor, spre sud, era un altul, mai mic, săpat în lut cruŃat, având formă patrulateră (68 x 42 cm şi Î păstrată = 18 cm), cu gura spre vest.
LocuinŃa nr. 6A (L6A/1978): a fost distrusă împreună cu cuptorul din pietre de locuirile din secolele XI-XIII.
LocuinŃa nr. 7 (L7/1979) (Pl. 1/A): avea formă dreptunghiulară - ? (345 x 320
cm), fiind orientată E – V pe axa lungă; a fost surprinsă la -50 cm, podeaua adâncindu-se până la -80-90 cm; a dispus de un cuptor din pietre de râu, majoritatea sparte şi calcinate, păstrându-se şi un strat compact de cărbune; au fost descoperite două gropi de stâlp în partea de nord a locuinŃei şi o groapă de par pe latura sa sudică; spre sud, în afara perimetrului locuinŃei, a fost surprinsă o prispă, un pridvor, ce ar putea indica o intrare sau doar o lăŃire a streşinii, cu rol şi de protejare a intrării.
LocuinŃa nr. 8 (L8/1979) (Pl. 2/A): de formă dreptunghiulară - ? (380 x 265
cm) şi cu orientare N – S pe axa lungă, locuinŃa a fost identificată la A = -40 cm, podeaua apărând la A = -78-80 cm; pe latura de est a avut un cuptor cu vatra realizată
din pietre de râu, iar bolta, acum prăbuşită, şi pereŃii din lut; în colŃurile de sud şi de nord-est s-au găsit urmele gropilor de stâlp; s-a presupus un acoperiş în două ape.
LocuinŃa nr. 9 (L9/1980): avea plan dreptunghiular - ? (300 x 390 cm) şi colŃul nord-estic distrus, astfel că dimensiunile sale sunt relative; podeaua a apărut la -55-57
cm; se pare că locuinŃa a avut două încăperi sau o încăpere (spre N) şi un pridvor (spre S); spre colŃul de NV, locuinŃa a avut un cuptor din pietre; la 80 cm spre est de cuptor, sub pietrele sale prăbuşite şi împrăştiate, s-a găsit o vatră portativă din lut (L = 85 cm şi l
= 46 cm) sau resturile unui Ńest.
d. Sec. VII/VIII-IX.
e. Săpături sistematice (S. Dumitraşcu).
f. Dumitraş cu 1978b, p. 81 ; Dumitraş cu 1979, p. 307; Dumitraş cu 1980, p.
142-144 ; Dumitraş cu 1981; Dumitraş cu 1983, p. 369; Dumitraş cu 1994, p. 182-186; Cosma 2002a, p. 171-173, nr. 33/c1; Cosma 2002b, p. 334, nr. 10/31; Criş an 2006, p.
120-121; Dumitraş cu 2007, p. 442-444.
c3. LocuinŃă (L1/1979) (Pl. 1/B): a apărut la -35 cm, imediat sub stratul vegetal; a avut plan dreptunghiular - ? (480 x 425 cm), podeaua ei fiind identificată la A
= -82 cm de la actualul nivel de călcare (locuinŃă semiadâncită); au fost descoperite şi câteva gropi de stâlp: 2 pe latura de E, 3 pe cea de N şi 1 în partea de S a locuinŃei, spre interiorul ei; pe latura de NE a locuinŃei a fost un prag din lut, mai ridicat, posibil o laviŃă. În peretele estic a fost săpat un cuptor (L exterioară parŃială = 100 cm, L
interioară = 72 cm, l exterioară = 56 cm şi l interioară = 38 cm), ce avea bolta la -47 cm faŃă de nivelul actual de călcare, iar vatra la -73 cm faŃă de acelaşi nivel de călcare.
LocuinŃă (L2/1980): a fost surprinsă imediat sub stratul vegetal, adâncindu-se până la -62 cm; era de formă dreptunghiulară - ? (415 x 460 cm); în jumătatea ei de nord s-au găsit resturile vetrei de foc (cenuşă, cioburi); pe latura de est a locuinŃei erau 3 gropi de stâlp, iar pe cea de vest, unde se pare că era şi intrarea, au fost găsite 4 gropi; gropile de stâlp se îngustau în profunzime, având D mare = 40 cm, iar D mic = 24 cm; pe laturile de nord şi de est au mai fost surprinse urmele unui jgheab, în care erau şi au putrezit bârnele pentru susŃinerea pereŃilor locuinŃei.
d. Sec. IX-X; eventual sfârşitul sec. IX – începutul sec. X.
e. Săpături sistematice.
184
f. Dumitraş cu 1980, p. 144; Dumitraş cu 1983, p. 369; Dumitraş cu 2007, p. 445.
g. În legătură cu această aşezare S. Dumitraşcu credea într-o “prezenŃă
autohtonă” ( Dumitraş cu 1980, p. 145).
24. BIHARIA, comună, jud. Bihor.
a. Lută rie 1.
b. Vezi la punctul Biharia – Gră ina S.A.-Baraj.
c. Se menŃionează descoperirea rămăşiŃelor unor locuinŃe, distruse complet.
d. Sec. VIII-IX.
e. Săpături sistematice (S. Dumitraşcu).
f. Dumitraş cu 1994, p. 187; Cosma 2002, p. 170, nr. 30/c1; Criş an 2006, p. 120.
25. BIHARIA, comună, jud. Bihor.
a. Lută rie 3.
b. Vezi la punctul Biharea – Gră dina S.A.-Baraj.
c. Au fost descoperite complexe şi material arheologic:
LocuinŃa nr. 1 (L1/1974): era o locuinŃă de suprafaŃă, cu plan patrulater; a fost identificată la -25-30 cm de la nivelul actual de călcare, podeaua apărând la -50-55 cm; locuinŃa dispunea de un cuptor din pietre de râu, construit probabil pe una dintre marginile ei.
Cuptorul nr. 1 (C1): avea vatra rotundă (D = 120 cm).
Cuptorul nr. 2 (C2): a avut plan rotund, cu diametrul mai mare decât la C1.
Vatră simplă: se afla lângă C1.
Este posibil ca C1 şi vatra să fi fost adăpostite de un şopron, fap