DANS
E ca un dans acesta ce-l începem
cu un tăiș pe fiecare parte;
ne învîrtim halucinant
între trăiri și moarte.
Eu fac o piruetă, tu un salt,
al treilea-i absent, se pare
și în decoru-acesta ieftin
un foc adevărat apare.
Durerea, spectatorii cred,
e parte din scenariu, totuși
așa convingător dansăm
incendiați de lac și lotuși.
Curînd tu mă arunci în aer,
au albă către tine vin –
mîinile tale-sprea nervoase
și cad, iar ele nu mă țin.