Cu trupul greu de muzici şi de sare
Ma pierd, arzând, sub pleoapele luminii
Cu trupul greu de muzici si de sare;
Curg prunci de foc prin noi, zburlindu-si spinii;
Grav, lutul ars de gând ma stinge-n zare.
Cirezi de fier duc noaptea în nestire
Prin cuiburi albe însetând rechinii
Si — rumegat în taina noptii mire —
Ma pierd, arzând, sub pleoapele luminii.
Ceresc si negru, tunetul de seara
Prin flori nebune mistuie sahare;
Mai pâlpâie prin trandafiri o fiara
Cu trupul greu de muzici si de sare.
Prin dragoste ninsori de serpi rasuna.
Se-neaca-n fardul zilei arlechinii.
Fugiti din rai si detunati de luna
Curg prunci de foc prin noi zburlindu-si spinii.
Sunt plin de rani cum e de frunze plopul —
Un tânar cer si pur în înstelare —
Când soarele îmi sfâsie galopul
Grav, lutul ars de gând ma stinge-n zare.
Grav, lutul ars de gând ma stinge-n zare.
Curg prunci de foc prin noi zburlindu-si
spinii...
Cu trupul greu de muzici si de sare
Ma pierd, arzând, sub pleoapele luminii.