B.1. Cuptorul construit din pietre
B.2. Cuptorul să pat în bloc de lut cruŃ at
B.3. Cuptorul să pat în peretele locuinŃ ei
B.4. Cuptorul realizat din lut (pe nivelul de că lcare) B.5. Cuptorul să pat în pă mânt (în aer liber)
B*. Cuptor
C*. InstalaŃii pentru foc
Însă înainte de a trece la prezentarea fiecărui tip de vatră şi cuptor în parte, voi face câteva precizări de ordin general. Majoritatea instalaŃiilor pentru foc dintre cele circa 500 sunt reprezentate de cuptoarele din piatră, acestea fiind dominante, în special, în Transilvania intracarpatică336. În aşezări precum Comana de Jos – Gruiul Vă carului, jud. Sibiu337 (sec. VIII; rep. nr. 50), Eliseni –
Poala Vă ii Fânului 338 (sec. VII-VIII; rep. nr. 60), Filiaş – Pă mântul Pă durii Mari 339 (sec. VII-VIII; rep. nr. 63) şi Şimoneşti – Sub stejari 340 (sec. VIII; rep.
nr. 140), în judeŃul Harghita, sau łaga – Hrube, jud. Cluj341 (sec. VII-VIII; rep.
nr. 147) sunt singurele sau aproape singurele tipuri de instalaŃii pentru foc descoperite. Însă sunt şi aşezări în care predominante sunt, spre exemplu, vetrele cu gardină din pietre. O astfel de aşezare, cu mai multe faze de locuire, este cea de la Poian – Culmea Pietroasă, jud. Covasna342 (sec. VI-VII, VII-VIII, VIII-IX
şi IX-X; rep. nr. 110). Şi în acest caz trebuie să-mi exprim o anumită rezervă faŃă
335 Categoriile ce au semnul * nu fac parte din tipologia propriu-zisă, însă am fost nevoit să
încadrez undeva acele instalaŃii pentru foc despre care informaŃiile sunt foarte puŃine şi neclare.
336 Această situaŃie este direct legată de stadiul cercetărilor în spaŃiul avut în vedere aici.
337 Glodariu, Costea, Ciupea 1980.
338 Székely 1988, p. 183-188.
339 Székely 1974-1975a.
340 Székely 1988, p. 171-178.
341 Protase 1987-1988 şi Protase 2003.
342 Székely 1992, p. 246-279.
96
de aceste cuantificări, deoarece este posibil ca multe cuptoare din pietre, distruse, să fi fost interpretate ca şi vetre cu gardină realizată din pietre.
Cele mai multe instalaŃii pentru foc au fost amenajate în unul dintre colŃurile nordice ale locuinŃelor, dar sunt şi situaŃii când acestea apar în părŃile de est sau vest ale caselor, cel mai rar însă în partea de sud. Această situaŃie este determinată cel mai probabil de obiceiul plasării intrării mai ales pe latura sudică
a construcŃiilor. Au fost cercetate şi locuinŃe în care au fost construite două şi chiar trei instalaŃii pentru foc. În unele cazuri acestea nu au funcŃionat simultan, dar sunt situaŃii clare de folosire în acelaşi timp a instalaŃiilor de foc respective.
Astfel, în locuinŃa nr. 10/1994 de la Cefa – La Pă dure, jud. Bihor (sec. IX-X; rep. nr. 40/c3), pe lângă un cuptor construit din pietre legate cu lut plasat în colŃul nore-estic, a mai fost amenajată o vatră simplă lângă peretele de est al complexului343. LocuinŃa nr. 2 de la Cernat – Curtea Muteului, jud. Covasna (sec. VIII; rep. nr. 42) a avut două cuptoare, unul realizat din pietre, în colŃul de nord-est, celălalt fiind săpat în peretele vestic al gropii casei344. Tot două
cuptoare au fost făcute şi în complexul de locuit nr. 11/1995 de la Lazuri – Lubi Tag, jud. Satu Mare (sec. VI-VII; rep. nr. 81/c1), primul fiind scobit într-un bloc de lut cruŃat în colŃul nordic, iar cel de-al doilea a fost săpat în peretele de nord al locuinŃei345. Pentru a oferi un exemplu şi din zona bănăŃeană, voi aminti cele două vetre amenajate în locuinŃa nr. 6 din aşezarea de la Remetea Mare –
Gomila lui PituŃ, jud. Timiş (sec. VIII-IX; rep. nr. 115), una aflându-se în colŃul nord-estic, iar cealaltă probabil undeva pe latura nordică a construcŃiei346.
În continuare voi prezenta fiecare tip de instalaŃie pentru foc în parte:
A. Vatra
Vetrele, deşi au fost descoperite în număr mult mai mic decât cuptoarele, reprezintă totuşi un tip de instalaŃie pentru foc destul de uzitat în spaŃiul nostru. În total au fost identificate cel puŃin 139, înafară de acestea mai existând câteva cazuri în care ar putea fi vorba tot de vetre. Am clasificat vetrele în trei categorii, şi anume: vetre simple/deschise, vetre cu gardină din pietre şi vetre săpate în peretele locuinŃei (?). Au apărut şi câteva exemple de vetre amenajate în exteriorul locuinŃelor, dar respectând tehnica de realizare ca şi în cazul celor de interior.
A.1. Vatra deschisă /simplă
Vatra simplă se află, ca frecvenŃă de utilizare, pe locul al treilea după
cuptoarele din pietre şi vetrele cu gardină. Au fost cercetate 53 astfel de instalaŃii pentru foc, dintre care 47 în locuinŃe şi 6 în exteriorul acestora. Tehnica lor de 343 Criş an 2006, p. 130-131.
344 Székely 1992, p. 286.
345 Stanciu 1998, p. 426.
346 Bejan 1985-1986, p. 223.
97
realizare nu este una complicată. De cele mai multe ori constau numai dintr-un strat de lut de câŃiva cm grosime, mai mult sau mai puŃin ars la momentul descoperirii, amenajate direct pe podeaua locuinŃelor, cum ar fi spre exemplu în L3 de la Bobota – Sălaj347 (sec. VIII-IX; rep. nr. 26), în L18 sau L22 de la Filiaş
– Harghita348 (sec. VII-VIII; rep. nr. 63), în complexul nr. 15/1995 de la Lazuri –
Lubi Tag (sec. IX-X; rep. nr. 81/c3) sau în locuinŃa descoperită în aceeaşi localitate din judeŃul Satu Mare, dar în punctul Râtul lui Bela 349 (sec. VIII-IX; rep. nr. 82).
Alte instalaŃii pentru foc de acest tip au fost amenajate pe un pavaj din pietre, ca în locuinŃa nr. 8/1973 de la Bratei 2, însă în acest caz este mare posibilitatea de a fi vorba de un cuptor în loc de vatră350, sau în locuinŃa nr. 2 din aşezarea de la Filiaş – Harghita351. La instalaŃia pentru foc a locuinŃei nr. 2 de la Gornea- Că uniŃ a de Sus – Caraş-Severin (sec. VIII; rep. nr. 67) au fost refolosite, se pare, câteva cărămizi romane352. În locuinŃa nr. 5 de la Březno – Cehia reconstruită în cadrul unui experiment, a fost refăcută ca instalaŃie pentru foc chiar o vatră pavată cu pietre, plasată în colŃul nord-vestic353.
Unele vetre au fost făcute într-o albiere a podinei casei. Astfel, instalaŃia de foc din construcŃia nr. 3a/1963 din aşezarea nr. 2 de la Bratei354 (sec. VI-VII; rep. nr. 29) se afla mai jos cu 10-12 cm faŃă de podea, iar cele din L11a/1964 şi L4/1964 erau adâncite cu numai 3-4 cm, respectiv 3-6 cm. Albierea în care se afla vatra complexului nr. 10/1994 de la Cefa – Bihor (sec. IX-X; rep. nr. 40/c3) era de -25 cm355. Despre alte vetre se ştie doar că au fost amenajate într-o albiere, fără a se indica şi dimensiunile acesteia, cum este, spre exemplu, cea din L1 de la Hărman – Braşov356 (sec. VII-IX; rep. nr. 72). Se întâlnesc şi vetre realizate atât într-o albiere, cât şi folosindu-se pavajul cu pietre: în L26/1965 din aşezarea de la Bratei 2357 (sec. VI-VIII).
Au apărut şi cazuri în care vatra nu avea nici un fel de amenajare, arsura care indica prezenŃa unui loc pentru facerea focului fiind identificată direct pe podeaua locuinŃei. Un exemplu în acest sens este vatra din locuinŃa nr. 11/1964
din menŃionata aşezare nr. 2 de la Bratei358.
347 Bă cueŃ -Criş an, Sana 2004, p. 56-57, nr. 35.
348 Székely 1974-1975, p. 39.
349 Stanciu 1998, p. 438 , respectiv p. 445.
350 Zaharia 1994-1995, p. 310.
351 Székely 1974-1975, p. 37.
352 Uzum 1990, p. 210.
353 Pleinerová 1986, p. 119.
354 Zaharia 1994-1995, p. 302-303, 307-308.
355 Criş an 1995, p. 37-38.
356 Alexandrescu, Pop, Marcu 1973, p. 246.
357 Zaharia 1994-1995, p. 304-305.
358 Zaharia 1994-1995, p. 310.
98
Vetrele repertoriate de mine au avut diferite forme şi dimesiuni. Au fost descoperite atât instalaŃii pentru foc de formă dreptunghiulară (ex. în L3 de la łaga – Cluj359, sec. VII-VIII; rep. nr. 147), cât şi ovală (ex. în locuinŃele de la Timişoara- Fratelia360, sec. VIII-IX; rep. nr. 144) sau circulară (în L10/1994 de la Cefa- La Pă dure – Bihor361, sec. IX-X; rep. nr. 40/c3). Dimensiunile lor sunt cuprinse între 40 x 60 cm (în amintitele complexe de la Timişoara - Fratelia) şi 125 x 80 cm (în B1/1978 de la Sighişoara – Dealul Viilor362, sec. VII-VIII; rep.
nr. 131/c2), altele având diametrul de până la 100 cm (în aceeaşi locuinŃă nr.
10/1994 de la Cefa – La Pă dure), acest lucru depinzând de forma instalaŃiei pentru foc. Aceleaşi caracteristici ale vetrelor apar şi în aşezările slave ale Europei Centrale, dominând forma ovală şi cea rotundă, diametrul lor fiind cuprins între 30 şi 70 cm363.
Referitor la vetrele descoperite înafara construcŃiilor, nu se ştie în cazul fiecăreia de care locuinŃă a respectivei aşezări a aparŃinut. Însă este aproape sigur că aceste instalaŃii pentru foc au fost utilizate în primul rând pentru activităŃi casnice, cum ar fi prepararea hranei, astfel că fiecare trebuie să fi aparŃinut unei mici gospodării. În momentul reconstrucŃiei locuinŃei nr. 69 din aşezarea slavă
timpurie de la Březno – Cehia, pe lângă instalaŃia pentru foc din locuinŃă, a fost amenajată o vatră de mici dimensiuni şi la circa 7 m de colŃul nord-estic al casei, în exterior, folosită în activităŃile casnice364.
Din nefericire sunt multe cazuri de instalaŃii pentru foc despre care nu se ştie dacă sunt vetre sau cuptoare, care au fost forma şi dimensiunile lor sau modul de realizare al acestora, informaŃii care ar oferi mai multă greutate celor prezentate până în acest moment.
A.2. Vatra cu gardină
Din categoria vetrelor acest tip a fost cel mai des descoperit în aşezările medievale timpurii ale Transilvaniei, fiind identificate 84 de complexe, dintre care 79 în locuinŃe şi 5 în exteriorul acestora365. Modul de realizare al vetrei acestor instalaŃii pentru foc nu diferă de cel al vetrelor simple. Unele au fost amenajate peste un pat din pietre mai mari sau mai mici (ex. în L8/1973 sau L8/1964 din aşezarea nr. 2 de la Bratei366 – sec. VII-VIII, rep. nr. 29) sau se făcea focul direct peste o podină din lespezi de piatră (ex. la Filiaş – sec. VII-359 Protase 2003, p. 55.
360 Mă rghitan 1985, p. 137.
361 Criş an 1995, p. 37-38.
362 Harhoiu, Baltag 2006-2007, II, p. 18-19.
363 Šalkovsky 2001, p. 95.
364 Pleinerová 1986, p. 159.
365 Cifrele prezentate nu trebuie privite ca fiind absolute, deoarece în unele cazuri în care nu se cunoaşte tipul de instalaŃie pentru foc ar putea să fie vorba de vetre cu gardină, iar în alte situaŃii s-ar putea să avem de-a face cu cuptoare din piatră în loc de vetre cu gardină din pietre.
366 Zaharia 1994-1995, p. 310-311.
99
VIII, rep. nr. 63, în locuinŃa nr. 2367). Au apărut şi câteva situaŃii în care instalaŃia pentru foc a fost plasată într-o alveolare a fundului locuinŃei, cum s-a întâmplat în complexul C5/2007 din aşezarea de la PorŃ – Sălaj (sec. VIII-IX; rep. nr. 112), alveolarea măsurând -38-42 cm368.
Gardina din pietre, dispusă pe trei dintre laturi, putea să aibă diferite înălŃimi, care însă a fost foarte rar determinată sau menŃionată. Despre locuinŃa nr. 19 din aşezarea nr. 1 de la Bratei (sec. VI-VII; rep. nr. 28) se spune că a avut o vatră cu gardină înaltă din pietre369.
Cele mai multe instalaŃii pentru foc au fost distruse încă din vechime sau în momentul descoperirii lor întâmplătoare, fapt care explică de ce doar în puŃine cazuri s-a putut determina mai clar modul lor de realizare. Spre exemplu, în locuinŃa nr. 35 de la Bratei 1 s-a constatat că a existat o vatră cu gardină, cu dimensiunile de 70 x 80 cm, plasată în colŃul sud-vestic; vatra propriu-zisă a fost de dimensiuni mici, uşor convexă, care a fost refăcută o dată; singurele piese descoperite la locul lor original au fost două pietre mari ce formau colŃul nord-estic al gardinei370. Alte informaŃii utile ne oferă cercetarea instalaŃiei pentru foc din locuinŃa nr. 40 de la Lazuri – Lubi Tag (sec. VII-VIII/IX; rep. nr. 81); aici, pereŃii care mărgineau vatra au fost ridicaŃi din piatră de stâncă lipită cu lut; vatra propriu-zisă a fost amenajată prin aplicarea unui strat de lut, de formă
dreptunghiulară (70 x 40 cm); s-au găsit şi câteva pietre de calcar, ce indicau laturile de vest şi est ale vetrei; se pare că au fost refolosite şi câteva fragmente de la o mola manuaria 371.
Şi în cazul acestei categorii vetrele au avut diferite forme: ovală (în complexul nr. 59 din aşezarea nr. 1 de la Bratei372, în locuinŃele 8a/1964 şi 22/1965 din a doua aşezare de la Bratei373 sau în L1 de la Poian374 - sec. IX, rep.
nr. 110), rotundă (ex. în L8/1964 din aşezarea nr. 2 de la Bratei375) sau rectangulară (în L8/1992 de la Cefa- Ciciocoş376 – sec. VIII-IX, rep. nr. 40/c2).
Forme asemănătoare ale vetrelor au fost sesizate în aşezarea de la Dridu, deşi se precizează că aici majoritare sunt cele trapezoidale377.
367 Székely 1974-1975, p. 37.
368 Matei, Bă cueŃ -Criş an 2008.
369 Bârzu 1994-1995, p. 264.
370 Bârzu 1994-1995, p. 265.
371 Stanciu, Marta 2002.
372 Bârzu 1994-1995, p. 267.
373 Zaharia 1994-1995, p. 303-304.
374 Székely 1992, p. 248.
375 Zaharia 1994-1995, p. 310-311.
376 Criş an 1993, p. 14.
377 Zaharia 1967, p. 16.
100
Din punctul de vedere al dimensiunilor, au fost descoperite atât vetre mai mici, de 56 x 30 cm, în locuinŃa nr. 34 din aşezarea nr. 1 de la Bratei378, cât şi de dimensiuni destul de mari, cum ar fi cea din complexul B8/1981 / B2/1983
de la Sighişoara – Dealul Viilor, care măsura 50 x 150 cm379. Plasamentul instalaŃiilor pentru foc în locuinŃe nu a respectat strict regula colŃurilor de nord, fiind identificate în diferite părŃi ale complexelor, însă cele mai multe au apărut tot într-unul dintre colŃurile nordice, în special în cel de nord-est.
Referitor la vetrele cu gardină descoperite înafara locuinŃelor nu sunt prea multe informaŃii, fapt rezultat şi din puŃinătatea acestor complexe. Tehnica de realizare a fost ca şi a vetrelor de acest tip din locuinŃe. InformaŃii importante s-au obŃinut în legătură cu vatra în aer liber nr. 2 din aşezarea de la Comana de Jos – Gruiul Vă carului (sec. VIII; rep. nr. 50): aceasta a avut plan oval, vatra fiind făcută dintr-un strat de lut; resturile gardinei aveau inălŃimea de 6 cm şi grosimea de 2-3 cm380. O altă vatră în aer liber bine păstrată este cea de la Cuceu
– Valea Bochii (sec. VIII-IX; rep. nr. 55), care a fost de formă ovală de 100 x 60
cm, constând dintr-un strat de lut ce era mărginit de pietre de dimensiuni mari; vatra se afla într-o uşoară albiere; în cazul acestei instalaŃii pentru foc se poate observa şi apartenenŃa ei la o gospodărie, prin faptul că era la 2 m spre vest de locuinŃa L-1978 şi la 1,5 m de groapa G4-1978381.
A.3. Vatra să pată în perete (?)
Au fost identificate doar două astfel de vetre, câte una în locuinŃele nr.
4/1964 şi nr. 22/1965, datate în sec. VI – VIII, din aşezarea nr. 2 de la Bratei (rep. nr. 29). Vatra din prima locuinŃă se afla în colŃul sud-estic, fiind făcută întro nişă săpată în peretele gropii casei; aceasta a avut plan rectangular cu colŃurile rotunjite, fiind realizată din dale de piatră. În cazul locuinŃei nr. 22/1965 a fost amenajată în peretele est-sud-estic o treaptă rectangulară (160 x 130 cm), care a fost utifilazată pe post de vatră; însă, se pare, această instalaŃie pentru foc nu a fost folosită decât foarte puŃin, fiind abandonată pentru o altă vatră făcută în colŃul de nord-nord-vest al acasei382.
Este posibil să fi existat şi alte vetre în peretele locuinŃelor din aşezările medievale timpurii ale Transilvaniei, dar care nu au fost aduse la lumină, însă
pentru moment se pare că este vorba doar de o manifestare locală în acest sens, foarte puŃin uzitată, după cum se vede, chiar şi în aşezarea în care au fost descoperite singurele exemple. Însă, nu trebuie să excludem posibilitatea ca aceste instalaŃii pentru foc să fi fost nişte cuptoare săpate în perete, dar fără
378 Bârzu 1994-1995, p. 265.
379 Harhoiu, Baltag 2006-2007, II, p. 78.
380 Glodariu, Costea, Ciupea 1980, p. 85-86.
381 Bă cueŃ -Criş an 2006, p. 31.
382 Zaharia 1994-1995, p. 303-304, respectiv 307-308.
101
amenajarea pereŃilor nişei, cum s-a întâmplat în cazul cuptoarelor de acest tip, ci numai a vetrei propriu-zise.
A*. Vatră
După cum o sugerează şi subtitlul, aici am inclus acele instalaŃii pentru foc despre care se ştie numai că erau vetre, fără a fi precizat şi tipul lor. Am identificat cel puŃin 4 exemple în acest sens. Dintre acestea 2 se aflu în aer liber, în aşezările de la Archiud – BistriŃa-Năsăud (sec. VII-VIII; rep. nr. 16) şi Biharia
– Lută rie 3 (sec. IX; rep. nr. 25); în legătură cu alte 2 vetre nu se precizează unde erau, acestea aparŃinând aşezărilor de la Abram – Bihor (sec. VIII-IX; rep. nr. 1) şi Gorneşti – Mureş (sec. VI-VII; rep. nr. 71); iar despre vetrele din aşezarea de la Coasta – BistriŃa-Năsăud (sec. VII/VIII-IX; rep. nr. 47), nu se ştie nici câte erau şi nici dacă se aflau în interiorul locuinŃelor cercetate aici sau înafara acestora.
Au mai fost descoperite cel puŃin 11 complexe despre care nu se ştie decât că erau instalaŃii pentru foc, astfel că printre ele ar putea să existe şi diferite tipuri de vetre.