LocuinŃa nr. 16 (12/1973-1974): avea formă uşor trapezoidală (415/494 x 466
cm) şi orientare V-NV – E-SE; pe latura de V-NV, cea mai scurtă, podeaua se adâncea cu 7-8 cm, în această zonă fiind descoperită cenuşă, arsură şi cărbune; în colŃul de V se afla cuptorul din piatră, cu formă de cub, bine construit şi conservat, prezentând arsură în partea de N-NE; spre latura de E-SE, la -15-20 cm sub podea, s-a găsit scheletul unui mic carnivor, probabil un câine.
LocuinŃa nr. 17 (15/1973): era de formă rectangulară (574 x 522 cm şi A = -
80-85 cm), fiind orientată V-NV – E-SE; pe latura de E-NE era un prag ce se adâncea cu
-30-40 cm; în fiecare colŃ era câte o groapă de stâlp; spre colŃul de N era amenajată o vatră rotundă, podeaua fiind arsă.
LocuinŃa nr. 18 (11/1973): avea plan aproape pătrat (485 x 465 cm şi A = -60-80 cm) şi era orientată pe direcŃia V-NV –E-SE; în colŃul NV se afla vatra, adâncită cu -
5-6 cm şi pavată cu dale mari; pe vatră şi în jurul ei erau pietre grupate sau ămprăştiate, provenind probabil de la gardina ei; pe şi în jurul vetrei era multă cenuşă şi cărbune; în colŃul de SE s-a găsit o groapă de stâlp.
L18 este datată în secolul VIII.
LocuinŃa nr. 19 (8/1973): avea formă aproximativ rectangulară (364 x 425 cm şi A = -50-60 cm), fiind orientată N-NE – S-SV; în fiecare colŃ s-a găsit câte o groapă de stâlp; spre latura de NE se afla vatra (sau un cuptor - ?) amenajată peste dale mari de piatră, împrejur fiind căzute alte pietre, probabil de la o gardină.
L19 era tot de secol VIII.
LocuinŃa nr. 20 (11/1964): avea plan pătrat (270 x 262 cm şi A = -30-35 cm), cu orientare E-NE – V-SV; pe latura de S şi pe cea de N era câte o groapă de stâlp; spre colŃul de V s-a găsit o vatră mică, ovală, fără lipitură, arsura fiind direct pe podea. L20
tăia groapa lui L11.
L20 aparŃine secolului VIII.
LocuinŃa nr. 21 (8/1964): era de formă pătrată (438 x 450 cm şi A = -36-46
cm), fiind orientată N-NE – S-SV; în colŃul de N era o mare vatră rotundă, apărând şi multe pietre, majoritatea în dezordine; pietrele aparŃineau pavajului şi gardinei vetrei; 192
pământul din groapa locuinŃei era negru-cărbunos, cu multă cenuşă; L21 suprapunea L3, iar latura sa de N-NE tăia un cuptor ce intersecta parŃial L11. Astfel cuptorul este mai târziu ca L11, dar mai timpuriu decât L21, deci din secolele VII-VIII.
LocuinŃa nr. 22 (21/1974): plan trapezoidal (420 x 345-380 cm şi A = -70-78
cm); orientată S-SV – N-NE; în colŃuri avea gropi de par; vatra, acoperită cu o grămadă
de pietre, se afla în mijlocul jumătăŃii de NV a locuinŃei; pământul de umplutură
conŃinea cenuşă.
L22 a fost încadrată secolelor VIII-IX.
d. Sec. VI-VIII/IX (locuinŃele nu sunt contemporane între ele: sec. VI-VII – L2, L6, L7; sec. VII – L10; sec. VII-VIII – L11, L12, L15, L20, L21; sec. VIII – L13-?, L18, L19; sec. VIII-IX – L22; restul se încadrează perioadei secolelor VI-VIII).
e. Săpături sistematice (I. Nestor, Eugenia Zaharia: 1962/1963 – 1974/1975).
f. Popescu 1964, p. 563, nr. 91; Popescu 1965, p. 600, nr. 89; Popescu 1966, p.
720, nr. 85; Nestor, Zaharia 1973, p. 194; Zaharia 1983, p. 449-451; Zaharia 1994-1995; Rep. Sibiu 2003, p. 65, nr. 36.5.
g. Autohtoni – Zaharia 1983, p. 449.
h. Pe partea dreaptă a drumului Mediaş-Sighişoara, la 3 km de Bratei, a fost descoperit un cimitir biritual (cu partea sa de est distrusă) cu 208 morminte de incineraŃie şi 31 de înhumaŃie, datat în secolele VII-VIII. Unul dintre morminte a aparŃinut unui războinic avar cu cal. ( Nestor, Zaharia 1973, p. 196-197).
30. CAIANU MIC, comună, jud. BistriŃa-Năsăud.
a. Vatra satului.
b. UliŃa de la vest de primărie.
c. A fost descoperită o locuinŃă de formă rectangulară (280 x 360 cm), cu colŃurile rotunjite, ce se adâncea cu -40 cm în pământul steril; pe latura de NV a fost surprinsă o vatră sub forma unui pietrar cu plan oval si D = 115 cm.
d. Evul mediu timpuriu – sec. VII-X (?).
e. Descoperire întâmplătoare; sondaj arheologic – C. Gaiu.
f. Gaiu 2000, p. 381, nr. 6.
31. CARANSEBEŞ, municipiu, jud. Caraş-Severin.
a. Carbonifera Veche.
b. Punctul este la circa 40 m în stânga pârâului ZlăgniŃa, pe terasa a doua.
c. În arătură au fost surprinse urmele mai multor locuinŃe semiadâncite în pământ.
d. Sec. VII – IX.
e. Periegheze – 1974 şi 1975.
f. Bejan, Rogozea 1982, p. 220, nr. 3; Bejan 1985-1986, p. 230, nr. 1/c.
32. CARANSEBEŞ, municipiu, jud. Caraş-Severin.
a. Câmpul lui Corneanu.
193
b. Prima terasă a Timişului, la 100-200 m (?) spre stânga faŃă de şoseaua Caransebeş – Orşova, în incinta villei rustica romană.
c. În încăperile A şi B( ?) ale vilei romane a fost descoperită şi o groapă ce conŃinea material medieval timpuriu.
d. Sec. VI – VII/VIII.
e. Săpături arheologice privind complexul de construcŃii romane (1975).
f. Petrovszky, Petrovszky 1977, p. 312; Bejan, Rogozea 1982, p. 220, nr. 4; Mă rghitan 1985, p. 26-27; Rep. Caraş -Severin 2004, p. 45, nr. 13.
33. CARANSEBEŞ, municipiu, jud. Caraş-Severin.
a. Strada Romanilor.
b. –
c. În legătură cu acest punct este menŃionată şi descoperirea unei locuinŃe adâncite în pământ (bordei).
d. Sec. VIII – X.
e. –
f. ArdeŃ 1996, p. 25, nr. 41/A; Rep. Caraş -Severin 2004, p. 45, nr. 46/18.
34. CAREI, oraş, jud. Satu Mare.
a. Bobald II.
b. În malul pârâului Mergheş (Mérges).
c. Cu ocazia unor lucrări de canalizare au fost surprinse vetre de foc realizate din lut şi pietre.
d. Sec. VIII – IX.
e. Descoperire întâmplătoare; cercetări de suprafaŃă (?).
f. Németi 1981-1982, p. 177; Criş an 2006, p. 125.
35. CAREI, oraş, jud. Satu Mare.
a. Bobald VI.
b. Pe terasa înaltă a pârâului Mergheş (Mérges), pe ambele părŃi ale drumului Carei – Moftiu Mic.
c. În anul 1980, în peretele unui canal colector, a fost observat profilul unei locuinŃe semiadâncite, ce a avut şi un cuptor din pietre.
d. Sec. VIII-IX.
e. Descoperire întâmplătoare; cercetări de suprafaŃă (1996).
f. Németi 1999, p. 65, nr. 43.VI.f; Cosma 2002a, p. 180, nr. 48; Cosma 2002b, p. 335-336, nr. 16/44; Criş an 2006, p. 125.
36. CAREI, oraş, jud. Satu Mare.
a. StaŃ ia de epurare a Fabricii de zahă r.
b. Pe terasa pârâului Poştei.
c. În 1984 a fost descoperită o groapă menajeră, parŃial distrusă, în care s-au găsit bucăŃi de chirpici ars, cenuşă şi cărbune.
194
În 1992 cercetările au adus la lumină o locuinŃă de suprafaŃă, distrusă, şi două
cuptoare menajere, folosite pentru copt. În 1995 a fost relevat stratul de cultură şi a fost descoperită o groapă, probabil de provizii, folosită ulterior ca şi menajeră, distrusă
aproape total; avea formă rotundă.
d. Este posibil să fi fost două orizonturi: sec. VIII-IX şi IX-X.
e. Cercetări de suprafaŃă; sondaje arheologice.
f. Németi 1988, p. 121; Németi, Să lceanu 1996, p. 26, nr. 42A; Stanciu 1998, p.
402-403, nr. 10C ; Stanciu 2000, p. 153 ; Cosma 2002a, p. 180, nr. 50; Cosma 2002b, p.
336, nr. 16/46; Stanciu 2003, p. 272-273, nr. 11; Criş an 2006, p. 126.
37. CĂMIN, com. Berveni, jud. Satu Mare.
a. Podul Crasnei – Că min XXII.
b. Pe terasa de pe malul stâng al râului Crasna, la 2 km. spre est de localitate, în zona podului ce traversează râul.
c. În 1981, cu prilejul săpării unui şanŃ, s-au găsit bucăŃi de chirpici ars de la pereŃii unei locuinŃe, fragmente de vatră făŃuită, arsură şi un cuptor menajer apărut la -40
cm adâncime.
d. Sec. IX-X.
e. Săpături de salvare; cercetări de suprafaŃă.
f. Dumitraş cu 1978a, p. 61-62 , nr. 5; Iercoş an 1986-1987, p. 143-144, nr. 8; Németi 1988, p. 126 ; Lazin, Hep 1990, p. 79, nr. 6 ; Stanciu 1998, p. 403-404, nr. 11; Németi 1999, p. 75, nr. 51.a.4; Cosma 2002a, p. 182, nr. 55; Cosma 2002b, p. 336, nr.
18/48; Criş an 2006, p. 127.
38. CĂPLENI, comună, jud. Satu Mare.
a. Fosta Gră dină rie sau Malul canalului Poş ta.
b. Locul se află pe terasa de pe malul stâng al râului Crasna, terasă străbătută de pârâul Poşta, ce se varsă în Mlaştina Ecedea. Vestigii apar şi pe malul propriu-zis al mlaştinii.
c. A fost identificat un nivel de cultură, fiind descoperite locuinŃe semiadâncite în pământ şi gropi menajere.
d. Sec. IX-X.
e. Descoperire întâmplătoare; cercetări de suprafaŃă.
f. Németi 1999; p. 79, nr. 52.i.5; Cosma 2002, p. 182, nr. 57; Cosma 2002b, p.
336, nr. 19/49 şi 19/50; Criş an 2006, p. 127-128
39. CÂMPIA TURZII, oraş, jud. Cluj.
a. –
b. Locul este situat la ieşirea din oraş, pe partea dreaptă a DN 15, vis-a-vis de Hanul BroscuŃ a.
c. Aici a fost descoperită o locuinŃă semiadâncită în pământ (mai degrabă de suprafaŃă), de formă ovală, aproape rotundă (200 x 180 cm) şi cu A = -30 cm. Se afla în perimetrul unei locuinŃe romane târzii.
195
d. Sec. VIII.
e. Săpături arheologice privind altă perioadă istorică (1999 - Gh. Lazarovici, M.
Meşter).
f. Lazarovici, Meş ter 2000, p. 28, nr. 35.
g. Se vorbeşte de populaŃ ia locală, de civilizaŃ ia româno-slavă ( Lazarovici, Meş ter 2000, p. 28, nr. 35).
40. CEFA, comună, jud. Bihor.
a. Ciciocoş sau La Pă dure.
b. Locul se află pe un grind situat pe o terasă înaltă, în apropierea pârâului Gepiu şi a lacului Cefa, în vecinătatea unei păduri.
c1. Aici a fost identificat un nivel de cultură şi un complex arheologic. Este vorba despre o vatră de foc constând din pietre, bucăŃi de chirpic ars şi bolovani, ce delimitau o suprafaŃă de 50 x 100 cm; vatra a fost realizată din pastă amestecată cu pleavă; gardina ei a avut Î = 9 cm, spre muchie fiind subŃiată şi rotunjită.
d. Sec. VIII.
e. Săpături sistematice.
f. Criş an 1991, p.300; Criş an 1993, p. 13-14; Cosma 2002a, p. 183, nr. 60.c1; Cosma 2002b, p. 336, nr. 21/52.b1; Criş an 2006, p. 130-131.
c2. Nivel de cultură şi locuinŃe:
LocuinŃa nr. 6 (L6/1992): avea plan trapezoidal (650 x 700 x 100 x 150 cm), orientată N – S; a fost surprinsă la -25 cm, podeaua fiind la A = -120 cm; podeaua a fost amenajată din pământ bătătorit; la nivelul podelei au apărut urme de cenuşă şi cărbune, care probabil proveneau de la scheletul din lemn al locuinŃei; pietrele arse şi împrăştiate pe podea puteau să fi aparŃinut unei instalaŃii pentru foc sau acoperişului.
LocuinŃa nr. 8/92 (L8/1992): era de formă dreptunghiulară - ? (250 x 150 cm), cu colŃurile rotunjite, fiind orientată N – S cu laturile lungi; conturul ei a apărut la -25
cm, podeaua coborând la -120 cm; nu au fost surprinse urme de la stâlpi de susŃinere sau pari; în ce priveşte instalaŃia pentru foc, din aceasta s-a păstrat o bucată dintr-o platformă
circulară şi un fragment de gardină de la o vatră rectangulară; pe podea s-a găsit multă
cenuşă, lemn carbonizat, chirpici şi piatre arse secundar.
LocuinŃa nr. 8/93 (L8/1993): a fost surprins doar un colŃ al ei, ce a apărut la -
50 cm, podeaua fiind la -125 cm.
d. A doua jum. a sec. VIII – prima jum. a sec. IX.
e. Săpături sistematice.
f. Criş an 1987, p. 23, H ; Criş an 1993, p. 14-15; Criş an 1994, p. 25; Cosma 2002a, p. 183, nr. 60.c2; Cosma 2002b, p. 336, nr. 21/52.b2; Criş an, Stanciu, Sfrengeu 2004, p. 81-82, nr. 51; Criş an 2006, p. 130-131.
c3. Legat de acest nivel a fost descoperită doar o singură locuinŃă: LocuinŃa nr. 10 (L10/1994): avea plan dreptunghiular - ? (450 x 275 cm), colŃurile în unghi fiind marcate de gropile parilor ce susŃineau acoperişul; podeua, făcută
din lut bătătorit (Gr = 3 cm), era la A = -120 cm. LocuinŃa a avut două instalaŃii pentru foc: un cuptor din pietre legate cu lut, aflat în colŃul nord-estic; o vatră simplă, deschisă, cu D = 100 cm, situată lângă peretele estic şi fiind amplasată într-o alveolare cu A = -25
cm, prezentându-se ca o grămadă de pietre, chirpici ars, cioburi şi oase de animale întrun strat de cenuşă şi cărbune.
196
d. Sec. IX-X.
e. Săpături sistematice.
f. Criş an 1987, p. 23, H; Criş an 1995, p. 37-38; Cosma 2002a, p. 183-184, nr.
60.c3; Cosma 2002b, p. 336, nr. 21/52.b3; Criş an, Stanciu, Sfrengeu 2004, p. 81-82, nr.
51; Criş an 2006, p. 130-131.
41. CENAD, comună, jud. Timiş.
a. –
b. Locul se află în centrul localităŃii, în vecinătatea bisericii catolice, între aceasta şi biserica ortodoxă sârbească.
c. Printre alte descoperiri, aici este menŃionat şi un cuptor de formă ovală (D
interior = 45 cm), cercetatat la A = -210-235 cm de la nivelul actual de călcare. A fost clădit din piatră calcaroasă (Î păstrată = 35 cm), vatra fiind la rândul ei căptuşită cu pietre.
d. A doua jumătate a sec. VIII – IX.
e. Săpături arheologice – 1974-1975.
f. Iambor, Matei, Bejan 1982; Bejan 1985-1986, p. 230, nr. 2; Mă rghitan 1985, p. 27-32.
42. CERNAT, comună, jud. Covasna.
a. Curtea muzeului (conacului) / Gră dina Konnáth.
b. Locul este un teren plat, pe malul drept al pârâului Cernat, mărginit spre sud de un platou înalt, acoperit de pădure. Pe partea stângă a drumului comunal se află cele trei conace ale membrilor familiei Domokos; la dreapta drumului se află casele şi grădinile lui A. Bokor şi Z. Konnáth; în acest perimetru, cuprinzând drumul, curtea conacului în care se găseşte muzeul şi grădinile amintite, s-au găsit vestigii medievale timpurii.
c. Au fost descoperite resturi de la locuinŃe medievale timpurii: LocuinŃa nr. 1 (L1): a fost identificată lângă şi în afara gardului de piatră al conacului în care se află colecŃia etnografică. S-a păstrat doar jumătate din vatra înconjurată de pietre, restul locuinŃei fiind distrusă.
LocuinŃa nr. 2 (L2) (Pl. 4/A): a fost descoperită în curtea conacului amintit; avea formă dreptunghiulară (520 x 360 cm), orientată est-vest cu laturile lungi; în colŃul nord-estic se afla cuptorul construit din pietre; în peretele vestic a fost săpat un cuptor de lut, de formă ovală, cu gura spre interiorul casei (D = 100 cm; Î = 100 cm; Gr p.= 4-5
cm); lângă peretele vestic, de o parte şi de alta a cuptorului din lut au fost găsite două
gropi de par, la o distanŃă de 130 cm unul faŃă de celălalt; o altă groapă de par se afla în apropierea cuptorului din pietre. (D gropilor = 4-7 cm, iar A = 25-30 cm faŃă de nivelul podelei).
LocuinŃa nr. 3 (L3) (Pl. 3/A): a fost surprinsă în grădina Konnáth, în partea dinspre deal; avea formă dreptunghiulară (300 x 340 cm), orientată est-vest pe laturile lungi; din cuptorul construit din pietre, aflat în colŃul nord-vestic, s-au păstrat doar câteva pietre în jurul vetrei puternic arse, fiind deranjat de groapa lui L 4.
d. Sec. VIII.
e. Cercetări arheologice (1972-1973 – Z. Székely).
f. Székely 1992, p. 286-290; Rep. Covasna 1998, p. 73, nr. XII.b.24.(191).
197
43. CICĂU, com. Mirăslău, jud. Alba.
a. Să liş te.
b. Locul se află pe terasa cu acelaşi nume, situată la nord-vest de satul Cicău.
c. În acest punct s-a constatat o suprapunere de aşezări, începând din neolitic (cultura CoŃofeni) şi până-n evul mediu timpuriu. Din ultima aşezare, ce ocupa partea sud-estică a terasei, au fost cercetate trei complexe arheologice (cuptoare).
Cuptorul nr. 1 (A.): a fost surprins la -30-45 cm faŃă de nivelul actual de călcare; pare să fi avut o formă elipsoidală, din care s-a păstrat o porŃiune semicirculară
cu D = 125 cm; în partea centrală a cuptorului s-au păstrat 3 rânduri de pietre suprapuse, iar pe margini 1-2 rânduri, cu Î max. = 50 cm.
Cuptorul nr. 2 (B.): a fost identificat la -50-60 cm; avea formă semicirculară
(80 x 105 cm); din acest cuptor s-au păstrat 2 rânduri de pietre suprapuse.
Cuptorul nr. 3 (C.): s-a păstrat doar un rând de pietre; putea să aibă formă
rectangulară, deoarece porŃiunea descoperită are o latură de 50 cm, iar cealaltă de 75 cm.
C2 (B.) se afla la 9 m E şi 10 m N de C1 şi la 17 m E şi 4,10 m S de C3.
Adâncimea la care au fost surprinse cuptoarele, -30-60 cm de la nivelul actual de călcare, sugerează existenŃa unor locuinŃe de suprafaŃă.
d. Sec. VIII-IX.
e. Săpături sistematice.
f. Winkler, Takács, Pă iuş 1978.
44. CICEU-CORABIA, com. Petru Rareş, jud. BistriŃa-Năsăud.
a. Sub Cetate.
b. Terasele de sub stânca Ciceului Mic, unde a fost construită cetatea medievală.
c. Au fost cercetate, integral sau parŃial, mai multe locuinŃe: LocuinŃa nr. 1: era adâncită în pământ la -130 cm, având plan rectangular (380
x 410 cm), cu laturile lungi orientate S – N.
LocuinŃa nr. 2: rectangulară, cu colŃurile rotunjite şi orientată S – N pe axa lungă; se adâncea pânâ la -140 cm de la nivelul actual de călcare; nu au apărut urme de stâlpi de susŃinere; pe latura de N a fost construit un cuptor (D = 100 cm) din pietre.
LocuinŃa nr. 3: dezvelită parŃial; groapa locuinŃei se adâncea la -80 cm.
LocuinŃa nr. 4: cercetată parŃial, fiind dezvelită pe o suprafaŃă de 300 x 320
cm, mai puŃin latura de nord; se pare că avea plan aproximativ pătrat, cu axa lungă
orientată S – N şi cu intrarea plasată pe latura de sud; groapa construcŃiei se adâncea la -
110 cm faŃă de nivelul actual de călcare.
LocuinŃa nr. 5: dezvelită parŃial; podeaua ai cobora pânâ la – 100 cm.
d. Sfârş itul mileniului I ( Gaiu 2000, p. 380, nr. 5).
e. Săpături arheologice privind alte perioade istorice (1977-1983).
f. Gaiu 2000, p. 380-381, nr. 5.
45. CICIR, com. Vladimirescu, jud. Arad.
a. Balastiera Cicir.
b. Locul se află pe terasa Mureşului.
198
c. Aici, câteva locuinŃe adâncite în sol au fost distruse de lucrări. Una dintre ele a avut o instalaŃie pentru foc ce consta din lipitură de lut arsă şi pietre.
d. Sec. IX-X.
e. Descoperire întâmplătoare.
f. Pă dureanu 1979, p. 153; Pă dureanu 1985, p. 31, B; Cosma 2002a, p. 185, nr.
66; Cosma 2002b, p. 337, nr. 24/55; Cr