52. CRĂCIUNEŞTI, com. Bocicoiu Mare, jud. Maramureş.
a. Mohelca.
b. Punctul se află la marginea vestică a satului, la aproximativ 500 m de malul stâng al Tisei, între terasa înaltă a râului şi înălŃimea Mohelca, pe o suprafaŃă în pantă
uşoară, mărginită spre E şi N de o zonă mocirloasă.
c. Stratul de cultură este inconsistent şi discontinuu.
LocuinŃa nr. 1: era de suprafaŃă, cu plan dreptunghiular (aprox. 470 x 210 cm); nu s-au putut delimita clar marginile locuinŃei; a fost sesizată la -28 cm de la actualul nivel de călcare; spre centrul ei, pe o suprafaŃă de circa 230 x 210 cm, erau concentrate pietre arse, cenuşă, cărbune, fragmente ceramice şi câteva bucăŃi de chirpici ars, acestea fiind rămăşiŃele unei posibile vetre deschise.
203
LocuinŃa nr. 2: se afla le 60 m E de L1; a avut formă oval-neregulată (460 x 270 cm); a fost identificată la -45 cm, adâncindu-se în steril până la -70 cm (probabil era tot o locuinŃă de suprafaŃă, uşor adâncită = cu -25 cm); groapa locuinŃei era umplută cu pietre de râu arse puternic, amestecate cu lut, mult cărbune şi fragmente ceramice; în zona gropii, nivelul de călcare se adâncea, ceea ce ar putea indica dimensiuni mai mari pentru complex (D = circa 640 cm).
d. Mijlocul şi a doua jumătate a sec. VII.
e. Sondaje arheologice (1972 – R. Popa, R. Harhoiu şi K. Kacsó; 1976 – G. M.
Iuga).
f. Popa, Harhoiu 1989, p. 256-265; Stanciu 1998, p. 408-409, nr. 20.
53. CRISTURU SECUIESC, oraş, jud. Harghita.
a. Poala Bradului / Fenyöalja.
b. Locul se află la sud de oarş, în stânga drumului spre Băile Fântâna Sărată
(Sóskut), pe un bot de deal orientat est-vest, între pâraiele Valea CetăŃii (Vàrpataka) şi Fântâna Sărată (Sóskutpataka), fiind o terasă a Târnavei Mari.
c. Aici au fost descoperite 5 locuinŃe:
LocuinŃa nr. 1 (L1): era de formă rectangulară (300 x 350 cm), cu A = -71 cm şi axa lungă orientată est-vest; cuptorul din pietre se afla în colŃul nord-estic.
LocuinŃa nr. 2 (L2) (Pl. 3/B): aproape pătrată (280 x 280 cm), cu A = -70 cm şi vatra din pietre construită în colŃul nord-estic; era la 3 m spre vest de L1.
LocuinŃa nr. 3 (L3) (Pl. 3/B): era de formă pătrată (latura = 260 cm), cu A = -
80 cm şi cuptorul de piatră plasat în colŃul nord-vestic, cu gura spre est; groapa locuinŃei tăia în partea de vest groapa lui L2.
LocuinŃa nr. 4 (L4): avea formă dreptunghiulară (300 x 325 cm) şi A = -36
cm; cuptorul din pietre era în colŃul nord-estic, cu gura spre vest.
LocuinŃa nr. 5 (L5): a fost deranjată; avea forma unui pătrat cu latura de 300
cm; din cuptorul de piatră s-au păstrat câteva pietre mici, fundul lui ars la roşu apărând în colŃul de nord.
d. Sec. VII – începutul sec. VIII sau sec. VII – IX (?).
e. Săpături sistematice (1965-1969).
f. Szèkely 1970, p. 312, nr. 21; Szèkely 1988, p. 178-181, 183; Beldiman 1990, p. 230 (tabel); Benkö 1992, p. 184, nr. 22/17; Szèkely 1992, p. 184-192; Rep. Harghita 2000, p. 118, nr. XI.d/17(263); Baltag 2004, p. 172, nr. 17.e.
54. CRISTURU SECUIESC, oraş, jud. Harghita.
a. Valea Caldă / Valea Pârâului CetăŃ ii.
b. Punctul se află pe terasa Târnavei Mari, la sud de oraş, fiind traversată de la est la vest de Valea CetăŃii. Este vorba despre partea nordică a terasei, numită Valea Caldă, partea sudică numindu-se Poala Bradului.
c. În 1967 au fost dezvelite 4 cuptoare construite din pietre, în cazul a două
dintre ele fiind identificată şi locuinŃa sau părŃi din ea.
În 1969 au fost descoperite alte 8 locuinŃe:
204
LocuinŃa nr. 1 (L1): avea formă pătrată, cu latura de 375 cm, A = -30 cm (posibil o construcŃie de suprafaŃă) şi cuptorul din pietre în colŃul nord-estic, cu gura spre sud.
LocuinŃa nr. 2 (L2): era pătrată, cu latura de 325 cm, A = -76 cm şi cuptorul din pietre construit în colŃul nordic, cu gura la sud.
LocuinŃa nr. 3 (L3): de formă rectangulară (400 x 360 cm), era orientată cu axa lungă pe direcŃia est-vest şi avea A = -97 cm; cuptorul de piatră se afla în colŃul nord-estic.
LocuinŃa nr. 4 (L4): avea plan dreptunghiular (420 x 350 cm), cu axa lungă pe direcŃia nord-sud, A = -70 cm şi cuptorul din pietre construit în colŃul nord-estic, cu gura spre sud.
LocuinŃa nr. 5 (L5): a fost deranjată; din cuptorul de piatră s-au recuperat câteva pietre mici.
LocuinŃa nr. 6 (L6): deranjată,; din cuptorul construit din pietre s-au păstrat doar 3 pietre.
LocuinŃa nr. 7 (L7): deranjată; s-au găsit câteva pietre de la cuptorul de piatră.
LocuinŃa nr. 8 (L8): deranjată; câteva pietre căzute grămadă indicau locul cuptorului.
d. Sec. VII – VIII.
e. Săpătură de salvare – 1967 (I. Molnár şi A. Székely); săpătură sistematică –
1969 (Z. Székely).
f. Popescu 1970, p. 511, nr. 118; Székely 1973, p. 222-223, nr. 7; Székely 1988, p. 181-182; Beldiman 1990, p. 230 (tabel); Benkö 1992, p. 184-185, nr. 22/18; Rep.
Harghita 2000, p. 118-119, nr. XI.d/18(264); Baltag 2004, p. 172, nr. 17.c.
55. CUCEU, oraşul Jibou, jud. Sălaj.
a. Valea Bochii.
b. Localitatea Cuceu este situată la extremitatea sudică a Dealurilor Sălajului.
Punctul se află în partea dreaptă a şoselei Zalău – Mirşid – Jibou, vis-vis de fosta haltă
C.F.R. Cuceu.
c. Aici au fost descoperite comlexe arheologice medievale timpurii: LocuinŃa-1978 (L2-1978): avea formă rectangulară (375 x 200 cm), cu colŃurile rotunjite şi orientarea SV – NE pe axa lungă; se adâncea până la -30 cm de la nivelul vechi de călcare (cred că este vorba de un complex de suprafaŃă); n-au apărut urme de la gropi de par; este posibil ca în colŃul nordic să fi avut un cuptor din pietre, deoarece s-au găsit pietre arse şi cărbune.
LocuinŃa nr. 1 (L1-1999): era uşor adâncită în sol, având formă aproape rectangulară, cu colŃurile puternic rotunjite; s-a conturat la a.= -30-40 cm, fundul ei fiind la -60 cm (este posibil să fie vorba de o locuinŃă de suprafaŃă). La mijlocul laturii de est avea un cuptor scobit în bloc de lut cruŃat; bolta sa era căzută peste vatră, care se afla la A = -55 cm, era puternic arsă, având o crustă roşie-cărămizie groasă de 3-5 cm; în faŃa cuptorului era săpată o groapă de deservire, ce pornea de la -60 cm, fundul ei ajungând la
-74 cm faŃă de nivelul actual de călcare; umplutura gropii conŃinea cenuşă, chirpici şi multe pietre de râu. Intrarea săpată în pantă se afla pe latura sudică a locuinŃei. Au fost 205
sesizate şi urmele a doi stâlpi de construcŃie, unul dispus aproximativ central şi având diametrul mai mare, iar celălalt era plasat pe latura de vest şi avea diametrul mai mic.
LocuinŃa nr. 2 (L2-1999): avea formă oval-alungită şi era de tipul adâncită în pământ; s-a conturat la -47-48 cm.S-au constatat mai multe faze de refacere a locuinŃei.
În primă fază podeaua era la -90-95 cm; umplutura ei consta din pământ negru şi mult cărbune. În faza următoare locuinŃa a fost mărită în lungime, iar peste umplutura vechii locuinŃe fiind trasă o lentilă subŃire de lut gălbui, care mai târziu a ars din cauza incen-dierii complexului. În a treia fază de refacere, locuinŃa a fost lărgită, iar peste umplutura fazei anterioare s-a tras o lentilă de lut; instalaŃia de foc (cuptor din pietre distrus din vechime) a fost construită într-un capăt al complexului, la o adâncime mai mică decât fundul acestuia, pietrele cuptorului fiind împrăştiate pe o parte a suprafeŃei locuinŃei.
LocuinŃa nr. 3 (L3-1999): a fost cercetată doar parŃial; avea formă probabil oval-alungită şi era de tipul adâncit; a apărut la -50 cm, fundul ei ajungând la -90 cm faŃă
de nivelul actual de călcare; pe fundul locuinŃei s-a găsit o aglomerare de pietre de râu arse, care proveneau probabil de la instalaŃia pentru foc.
LocuinŃa nr. 4 (L4-1999): a fost cercetată tot parŃial; era de tipul adâncit şi avea formă neregulată; complexul s-a conturat la -60 cm şi a fost săpat în trepte, fundul acestuia ajungând la -110 cm faŃă de nivelul actual de călcare. În partea de locuinŃă
cercetată nu a fost surprinsă instalaŃia pentru foc. În partea de sud a locuinŃei, în exteriorul ei, au fost surprinse urmele a trei gropi de stâlp; în interiorul complexului s-au găsit bucăŃi mari de lemn ars ce proveneau de la unul din stâlpii interiori ai locuinŃei, stâlp ars şi prăbuŃit în urma unui incendiu.
Groapa-1978 (G4-1978): avea formă circulară (D = 117 cm), fiind adâncită la -
35 cm faŃă de nivelul antic de călcare.
Groapa nr. 1 (G1-1999): era de formă ovală, cu fundul drept; a apărut la -47
cm, fundul ei atingând A = -57 cm. Groapa era la 30 cm de L2-1999.
Groapa nr. 2 (G2-1999): avea formă aproximativ circulară şi a fost identificată
la -56 cm, fundul ei fiind la -70 cm. Era la circa 2,5 m de L2-1999.
Groapa nr. 3 (G3-1999): a fost sesizată la A = -45 cm şi mergea până la -55
cm. Se afla la circa 1,3 m de L3-1999.
Vatra-1978 (V-1978): era formată dintr-o porŃiune ovală (100 x 60 cm), lutuită
şi puternic arsă, fiind uşor adâncită în sol şi mărginită de pietre mari arse. Era o vatră în aer liber. Se afla la 2 m spre vest de L-1978 şi la 1,5 m de G4-1978.
d. Sec. VIII-IX.
e. Sondaj arheologic (1994-Al. V. Matei); săpături de salvare (1999-Dan şi Sanda BăcueŃ-Crişan).
f. Matei 1979, p. 484, nr. 8.b.; Stanciu, Matei 1994; Bă cueŃ -Criş an, Bă cueŃ -
Criş an 2000b, p. 32, nr. 45; Cosma 2002a, p. 214-216, nr. 152; Cosma 2002b, p. 343, nr.
62/124; Bă cueŃ -Criş an 2000-2004, p. 90-91; Bă cueŃ -Criş an 2006; Criş an 2006, p. 140.
56. CULCIU MARE, comuna Culciu, jud. Satu Mare.
a. Boghilaz.
b. În hotarul sudic al satului, pe terasa râului Someş.
c. LocuinŃă: a fost parŃial distrusă de revărsări ale apelor Someşului; conturul ei a fost surprins la -30 cm faŃă de nivelul actual de călcare, podeaua fiind la A = -25 cm 206
faŃă de nivelul antic de călcare (locuinŃă de suprafaŃă); avea plan dreptunghiular (300 x 215 cm, măsurat pe axe), cu colŃurile rotunjite, fiind orientată N-V – S-E pe laturile lungi; latura sud-vestică era uşor arcuită spre exterior. Se menŃionează existenŃa în peretele sud-vestic a unui cuptor scobit în lut, însă, se pare că, locuinŃa suprapune amintitul cuptor; acesta avea formă de trapez (100 x 155 x 100 x 125 cm), cu colŃurile uşor rotunjite, adâncindu-se cu -25 cm faŃă de podeaua locuinŃei.
d. Sec. IX-X.
e. Sondaj arheologic.
f. Popescu 1968a, p. 689, nr. 83; Popescu 1968b, p. 433, nr. 83; Rusu 1971, p.
721, nota 38; Bader 1981-1982, p. 156-157, nr. 32; Lazin, Hep 1990, p. 80, nr. 10; Stanciu 1996, p. 71-73, nr. 2; Cosma 2002a, p. 187-188, nr. 77; Cosma 2002b, p. 337, nr. 30/63; Criş an 2006, p. 141.
57. CULCIU MARE, comuna Culciu, jud. Satu Mare.
a. Zöldmezö.
b. Punctul se află la marginea estică a satului, la circa 150-200 m spre sud-vest de fostele grajduri C.A.P.
c. Din aşezare a fost dezvelită o singură locuinŃă, probabil cu o parte adâncită
în pământ, având plan dreptunghiular sau aproape pătrat; a beneficiat de un cuptor săpat într-un bloc de lut cruŃat.
d. Sfârşitul sec. VI – prima jumătate a sec. VII.
e. Sondaj arheologic.
f. Stanciu 1999.
58. DIPŞA, com. GalaŃii BistriŃei, jud. BistriŃa-Năsăud.
a. Fundoaia.
b. –
c. A fost dezvelită o locuinŃă adâncită în pământ, cu plan rectangular (360 x 400 cm), orientată NE – SV pe axa lungă; instalaŃia pentru foc se afla în colŃul de V, având vatra cu 28 cm mai sus decât podeaua locuinŃei.
d. A doua jumătate a sec. VIII sau începutul sec. IX.
e. Săpături arheologice privind altă perioadă istorică (1990-1991).
f. Gaiu 2000, p. 382, nr. 12; Gaiu 2003, p. 107, nr. 17.
59. DUDEŞTII VECHI, comună, jud. Timiş.
a. Movila lui Dragomir sau În spatele gă rii.
b. În partea de SV a cumunei, în spatele Gării Dudeştii Vechi.
c. A fost cercetată o locuinŃă de suprafaŃă, apărută la -30 cm sub stratul vegetal; avea plan oval (250 x 200 cm), în partea sa de S având o vatră mică (arsura ei măsura 12
cm) făcută peste un pat de cioburi provenite de la un vas-borcan.
Aşezarea medievală timpurie suprapunea o altă aşezare din secolele III-IV.
d. Sec. IX – X.
e. Săpături (?) – A. Bejan, D. Tănase-2000.
f. Bejan, Tă nase 2001, p. 79-80, nr. 60.
207
60. ELISENI, com. Secuieni, jud. Harghita.
a. Poala Vă ii Fânului / Szénásvölgyalja sau Cimitirul Cailor / Lótemetö.
b. La nord-vest de sat este un platou mai ridicat, înconjurat de Valea Somos şi Valea FânaŃelor (Szénásvölgy). Platoul este tăiat în două de un drum. Între acest drum şi Valea FânaŃelor locul se cheamă Poala Văii Fânului, iar între drum şi Valea Somos este locul numit Cimitirul Cailor.
c. Pe platoul amintit s-au descoperit 11 locuinŃe:
LocuinŃa nr. 1 (L1): era de formă rectangulară (330 x 270 cm), cu axa lungă
orientată NE – SV şi A = -130 cm; cuptorul din pietre se afla în colŃul nordic; nu au apărut urme de stâlpi.
LocuinŃa nr. 2 (L2): a fost deranjată; s-au găsit doar câteva pietre de la cuptor şi vatra arsă la roşu.
LocuinŃa nr. 3 (L3): partea ei sudică a fost tăiată de o altă locuinŃă, astfel că nu s-au putut stabili dimensiunile ei; latura de nord a avut lungimea de 370 cm; în colŃul NV
s-au păstrat câteva pietre din cuptor şi vatra arsă la roşu; nu s-au constatat urme de stâlpi.
LocuinŃa nr. 3a (L3a): tăia latura de nord a lui L7; avea formă pătrată (latura =
320 cm), fiind adâncită la -45 cm; cuptorul din piatră era în colŃul nord-estic, cu gura spre sud.
LocuinŃa nr. 4 (L4): avea formă pătrată, cu latura de 320 cm; n-au apărut urme de la stâlpi; în colŃul NV s-au păstrat câteva pietre şi vatra arsă la roşu a cuptorului.
LocuinŃa nr. 5 (L5): cu plan pătrat (latura = 340 cm), ea se adâncea la -80 cm; cuptorul din pietre era în colŃul nord-estic, cu gura spre sud; n-au apărut urme de la stâlpi.
LocuinŃa nr. 6 (L6): a fost deranjată; din cuptorul construit din piatră s-au păstrat câteva pietre.
LocuinŃa nr. 7 (L7): de asemenea a fost deranjată; avea formă aproximativ pătrată (400 x 380 cm), cu axa lungă orientată E – V şi A = -85 cm; din cuptorul ridicat din pietre s-au păstrat doar pietrele de pe latura lui estică şi vatra arsă la roşu; nu au apărut urme de la stâlpi de susŃinere.
LocuinŃa nr. 8 (L8): deranjată; era de plan pătrat (latura = 320 cm), cu cuptorul din pietre în colŃul nord-estic, cu gura spre sud.
LocuinŃa nr. 9 (L9) (Pl. 4/B): avea formă rectangulară (500 x 400 cm), cu A =
-75 cm; cuptorul din pietre era în colŃul nord-estic; n-au apărut urme de gropi de stâlp.
LocuinŃa nr. 10 (L10): suprapunea o locuinŃă a culturii Wietenberg; avea plan rectangular (500 x 550 cm), cu axa lungă orientată E – V şi cuptorul de piatră construit în colŃul nord-estic, cu gura către sud.
d. Sec. VII-VIII (sau VI-IX – Baltag 2004, p. 173, nr. 24.b.).
e. Săpături sistematice (1967, 1970-1971).
f. Székely 1973, p. 223, nr. 8; Székely1974-1975b, p. 58-59, 65-66; Székely 1988, p. 183-188; Beldiman 1990, p. 230, tabel nr. 7; Benkö 1992, p. 202-203, nr. 23/5; Rep. Harghita 2000, p. 208, nr. XLII.b/2(686); Baltag 2004, p. 173, nr. 24.b.
g. Româno-slavi (Székely 1973, p. 223, nr. 8).
208
61. FÂNTÂNELE, com. Matei, jud. BistriŃa-Năsăud.
a. Rât.
b. Aşezarea, ce suprapune un cimitir de tip Sântana de Mureş, se află la nord de sat, pe terasa joasă de pe partea stângă a pârâului Valea Iuşului.
c. Mare parte a aşezării a fost distrusă de lucrările agricole. Au fost totuşi delimitate două locuinŃe:
LocuinŃa nr. 1: avea plan rectangular (240 x 300 cm), cu colŃurile rotunjite; în colŃul de NV a locuinŃei a fost construit un cuptor din pietre (pietrar).
LocuinŃa nr. 2: nu au putut fi delimitată forma clară a locuinŃei, deoarece podeaua ei se afla la o adâncime foarte mică (-35 cm); pe latura vestică a avut un cuptor dreptunghiular (latura = 100 cm), din lespezi de gresie.
d. Evul mediu timpuriu (sec. VIII-IX - ?).
e. Cercetări G. Marinescu şi C. Gaiu – 1975-1976.
f. Marinescu, Gaiu 1989, 125 (menŃiune); Stoia 1976, p. 277, nr. 51/b; Gaiu 2000, p. 382, nr. 13.
62. FELNAC, comună, jud. Arad.
a. –
b. În hotarul comunei, la circa 1 km NV de centrul acesteia, pe o terasă aflată la aproximativ 200 m de râul Mureş.
c. Au fost dezvelite 2 locuinŃe ovale, adâncite în pământ, cu Dmax = aprox.
450 cm şi Dmin = cca. 300 cm. Fundul primei locuinŃe era la -80 cm, iar a celei de-a doua la -160 cm faŃă de nivelul actual de călcare. Podeaua ambelor era lutuită.
LocuinŃele au avut câte o vatră de foc circulară (D = cca. 40-60 cm), realizată dintr-un rând de pietre de râu peste care s-a pus un strat de lipitură de lut – s-au constatat refaceri, ceea ce denotă o lungă folosire. În umplutura primei locuinŃe s-a găsit foarte multă
cenuşă, ceea ce sugerează faptul că aceasta a fost incendiată.
Au mai fost descoperite şi câteva gropi de provizii şi un cuptor gospodăresc.
În 1899 un localnic a găsit un depozit de ştanŃe (44) şi un tipar din lut ars; poate că de această aşezare a Ńinut şi atelierul care a folosit ştanŃele ( Mă rghitan 1985, p. 44-54, 60).
d. Sec. VII – IX/X.
e. Periegheză (1965, 1972); săpături arheologice (M. Zdroba, M. Barbu – 1975-1977).
f. Stoia 1976, p. 277, nr. 49; Zdroba, Barbu 1976, p. 47-50, nr. 1; Bejan 1985-1986, p. 230, nr. 3; Mă rghitan 1985, p. 56-58; Mare 1997, p. 119.
g. În legătură cu ceramica mai târzie, din secolele IX-X, se precizează că ar fi vorba de autohtoni ( Zdroba, Barbu 1976, p. 50).
h. În acelaşi punct a fost descoperit şi un mormânt de adult (A = -110 cm), orientat E – V, cu capul spre E şi cu mâinile de-alungul corpului (sau două morminte avare de înhumaŃie, datate în secolul VII, din care s-au recuperat două vase şi o cataramă
– Rep. Arad 1999, p. 68); ceramica din mormânt este de tip avar din secolul VII ( Zdroba, Barbu 1976, p. 49, 50; Mă rghitan 1985, p. 58-59).
209
63. FILIAŞ, comună, jud. Harghita.
a. Pă mântul Pă durii Mari / Nagzerdö-Földje.
b. Aşezarea se află pe un teren situat de-a lungul malului pârâului lui Kálmán Tanorok, pe o vale laterală a Târnavei Mari, la sud de comună; terenul e mărginit la sud de pârâu, la est de o terasă înaltă, spre nord terenul urcă, iar spre vest este în pantă
uşoară, ce se continuă în terasa Târnavei; suprafaŃa aşezării pe direcŃia E – V (lungime) este de 460 m, iar N – S (lăŃime) de 120 m.
c. Aici au fost cercetate 41 de complexe:
LocuinŃa nr. 1 (B1): avea formă pătrată (latura = 400 cm), cu A = -50 cm şi cuptorul din pietră situat în colŃul nord-estic.
LocuinŃa nr. 2 (B2): era rectangulară (425 x 375 cm), orientată NV – SE pe axa lungă, fiind adâncită la -100 cm de la nivelul actual de călcare; cuptorul-pietrar, distrus, se afla spre mijlocul peretelui vestic. În exteriorul gropii locuinŃei, la 100 cm de colŃul ei vestic, s-a găsit o vatră circulară podită cu lespezi de piatră.
LocuinŃa nr. 3 (B3): avea plan rectangular (425 x 375 cm), fiind orientată E –
V; cuptorul din piatră se afla în colŃul SV.
LocuinŃa nr. 4 (B4): pătrată (275 x 265 cm), cu A = -60 cm de la nivelul actual de călcare, având cuptorul din pietre în colŃul NE.
LocuinŃa nr. 5 (B5): rectangulară (400 x 275 cm), cu A = -45 cm de la nivelul actual de călcare şi cuptorul din piatră plasat în colŃul sud-vestic; locuinŃa era orientată cu axa lungă pe direcŃia NV – SE.