de lut săpat direct în pământ, fiind orientat cu gura spre vest şi având formă circulară (D
= 100 cm); nu i s-a putut determina înălŃimea.
LocuinŃa nr. 20 (L20): avea formă dreptunghiulară (400 x 300 cm), fiind orientată E –V cu laturile lungi, având în colŃul nord-estic o vatră înconjurată de pietre, ce a fost demontată din vechime; L20 se afla la vest de L19.
LocuinŃa nr. 22 (L22): avea formă dreptunghiulară (325 x 300 cm), cu vatra înconjurată de pietre plasată în colŃul nord-estic.
d. A doua jumătate a sec. VI ( - poate şi începutul sec. VII).
c.2a. LocuinŃa nr. 2 (L2): era rectangulară (325 x 375 cm), orientată E – V pe laturile lungi; în colŃul sud-estic se afla vatra înconjurată de pietre; laturile sunt marcate de gropile de la parii de susŃinere ai acoperişului; de-alungul laturii de est era o bârnă de lemn carbonizată, cu Gr = 18 cm; este la 20 m spre V de L1.
LocuinŃa nr. 3 (L3): avea plan pătrat (320 x 330 cm), cu orientare N – S pe laturile lungi; vatra înconjurată de pietre era situată în colŃul nord-estic; de-alungul peretelui vestic era o bârnă de lemn carbonizat cu l = 160 cm şi Gr = 10 cm; n-au apărut urme de la gropi de stâlpi.
LocuinŃa nr. 4 (L4): rectangulară (480 x 410 cm), orientată N – S pe axa lungă; vatra înconjurată de pietre se afla în colŃul nord-estic; în faŃa vetrei erau resturi de lemn carbonizat; pe alocuri, podeaua a fost puternic arsă.
LocuinŃa nr. 5a (L5a) (Pl. 25/C): avea formă pătrată (275 x 260 cm), fapt stabilit pe baza urmelor de pământ ars, care marcau laturile; în colŃul nord-vestic era cuptorul din pietre, a cărui vatră se afla la -118 cm faŃă de nivelul actual de călcare; pe latura de nord-vest şi în apropierea colŃului de vest s-au găsit câte două gropi de par.
LocuinŃa nr. 10 (L10): avea formă rectangulară (450 x 400 cm); în colŃul nord-estic se afla vatra înconjurată de pietre; de-alungul laturii de nord, la 30 cm de aceasta, era o bârnă de lemn carbonizată (L = 180 cm), în jurul ei podeaua fiind puternic arsă; în colŃurile de nord-est şi sud-est se găseau două pietre mari.
LocuinŃa nr. 12 (L12): era cu formă rectangulară (350 x 325 cm), având în colŃul nord-estic o vatră înconjurată de pietre; L12 a fost amplasată la nord de L8.
LocuinŃa nr. 14 (L14): în legătură cu L14 se precizează doar că colŃul ei sud-vestic suprapunea colŃul nord-estic al L13 ( Székely 1992, p. 261).
LocuinŃa nr. 15 (L15): a fost identificată doar pe baza vetrei puternic arse şi înconjurate de pietre; era situată la nord-vest de L13.
LocuinŃa nr. 17 (L17): avea formă pătrată (latura = 300 cm) şi se afla la 5 m spre V de L15; vatra înconjurată de pietre era în colŃul nord-estic; în faŃa gurii vetrei erau fragmente de la bârne de lemn carbonizat.
LocuinŃa nr. 18 (L18): avea formă rectangulară (360 x 325 cm) şi era orientată
E – V pe axa lungă; vatra înconjurată de pietre era în colŃul nord-estic; L18 se afla la est de L19.
LocuinŃa nr. 21 (L21): era cu plan rectangular (375 x 275 cm); în colŃul nord-vestic se afla vatra înconjurată de pietre.
LocuinŃa nr. 23 (L23): avea formă dreptunghiulară (350 x 280 cm), vatra înconjurată de pietre aflându-se în colŃul nord-vestic; podeaua era puternic arsă, având culoare roşiatică; în faŃa vetrei şi spre mijlocul locuinŃei erau urme de scândură
carbonizată.
243
LocuinŃa nr. 24 (L24): era de formă pătrată (240 x 225 cm) şi avea vatra înconjurată de pietre în colŃul nord-estic; se afla imediat la sud de L22. Lângă colŃul lui L24, în exterior, era un cuptor de formă circulară (D = 100 cm, Î bolŃii = cca. 100 cm).
LocuinŃa nr. 25 (L25): cu plan rectangular (400 x 360 cm), L25 era orientată
cu axa lungă pe direcŃia E –V; podeaua era puternic arsă, având culoare roşiatică.
LocuinŃa nr. 27 (L27): era pătrată (240 x 220 cm), cu vatra înconjurată de pietre plasată în colŃul nord-vestic; podeaua a fost puternic arsă, devenind roşiatică; în faŃa vetrei şi de-a lungul peretelui sudic erau resturi de scândură carbonizată; era la sud-sud-vest de L26, în imediata sa apropiere.
LocuinŃa nr. 28 (L28) (Pl. 19/A): avea formă pătrată (240 x 220 cm), cu vatra înconjurată de pietre plasată în colŃul de nord; L28 se afla la sud-est de L25. Aproape de colŃul de est al L28, în exteriorul ei, la 100 cm distanŃă, s-a găsit un cuptor de lut săpat în pământ, având câteva pietre aşezate în dreptul gurii vetrei; avea formă ovală, cu D = 100
cm şi Î = 40 cm.
LocuinŃa nr. 29 (L29): lângă L25 s-a găsit o vatră înconjurată de pietre – se presupune că a aparŃinut unei locuinŃe.
LocuinŃa nr. 30 (L30): avea formă pătrată (latura = 300 cm), având vatra înconjurată cu pietre plasată în colŃul nord-vestic; L30 se afla la vest de L23; la circa 180
cm în faŃa vetrei era o groapă de par.
d. A doua jumătate a sec. VII – începutul sec. VIII.
c.2b. LocuinŃa nr. 6 (L6 ) (?): avea formă pătrată (320 x 340 cm), aceasta fiind stabilită pe baza urmelor de bârne de lemn carbonizat de pe marginile gropii locuinŃei; o bârnă aflată pe mijlocul locuinŃei poate sugera existenŃa unei a doua încă peri; vatra înconjurată de pietre se afla în colŃul nord-vestic; colŃul ei nord-vestic suprapunea un mormânt de incineraŃie din epoca bronzului.
LocuinŃa nr. 9 (L9) (?): au fost dezvelite doar câteva pietre ce înconjoară o vatră puternic arsă; se afla la vest de L6. Nu a avut inventar.
d. Sec. VIII – începutul sec. IX.
c.2c. LocuinŃa nr. 1 (L1) (?): rectangulară (450 x 400 cm), cu A = -43 cm de la nivelul actual de călcare, fiind orientată N – S cu laturile lungi; conturul ei este marcat de 12 gropi de par, cu D = 8-10 cm şi A = -7 cm faŃă de nivelul podelei; gropile sunt amplasate în colŃuri, apoi câte 2 pe laturile de vest şi sud, 1 pe latura de nord şi 3 pe latura de est, iar alta la sud de vatra înconjurată de pietre. Vatra se afla în colŃul nord-estic şi avea formă ovală, fiind înconjurată de un parament de pietre, pe trei laturi, puternic înroşite de foc şi care se vedeau chiar de la suprafaŃa solului.
d. Sec. IX.
c.2d. LocuinŃa nr. 26 (L26): era de formă rectangulară, orientată E – V cu laturile lungi; podeaua era puternic arsă, având o culoare roşiatică; de-a lungul a două
dintre laturi au fost descoperite scânduri de lemn carbonizate.
d. Sfârşitul sec. IX – prima jumătate a sec. X.
În unele cazuri, dacă nu în toate, în loc de vatră înconjurată de pietre ar putea să
fie vorba de cuptor construit din pietre.
e. Sondaj arheologic (1963 – Z. Székely); săpături sistematice (1964-1967 – Z.
Székely).
f. Popescu 1964, p. 556, nr. 41; Székely 1965, p. 448; Popescu 1966, p. 721, nr.
98; Popescu 1967, p. 533, nr. 84; Popescu 1968, p. 690, nr. 93; Székely 1970, p. 312, nr.
244
20; Székely 1973, p. 221, nr. 5; Florescu, Daicoviciu, Roş u 1980, p. 278; Székely 1992, p. 246-279; Rep. Covasna 1998, p. 116, nr. XXVII.d.2.(422).
111. POPENI, com. Mirşid, jud. Sălaj.
a. Pe pogor.
b. Satul Popeni este situat la extremitatea sudică a Dealurilor Sălajului, pe traseul şoselei Zalău-Jibou. Punctul se află în partea dreptă a şoselei Zalău-Mirşid-Jibou, aproximativ vis-a-vis de fosta haltă C.F.R. Cuceu.
c. Au fost descoperite mai multe complexe arheologice medievale timpurii. În timpul cercetărilor din 1978-1979 au fost dezvelite 2 locuinŃe şi 3 gropi. Pe arătură mai erau vizibile contururile a încă 13 locuinŃe, sub forma unor pete neregulate mari (cu suprafeŃe de maxim 25-30 m²); mărimea suprafeŃelor se explică prin împrăştierea umpluturii complexelor şi prin existenŃa unor anexe gospodăreşti în apropierea locuinŃelor. Se pare că locuinŃele aşezării erau dispuse în grupuri.
LocuinŃa nr. 1 (1978): avea A = -30 cm faŃă de nivelul antic de călcare, fiind probabil un complex de suprafaŃă; a fost cercetată parŃial, pe o suprafaŃă de 267 x 142
cm; a avut plan rectangular, cu colŃurile rotunjite.
LocuinŃa nr. 2 (1979): era parŃial adâncită în pământ; avea formă rectangulară
(400 x 350 cm); locuinŃei pare să-i fi aparŃinut două gropi dreptunghiulare (asemănătoare cu G1-1978) şi o vatră amenajată în aer liber.
LocuinŃa nr. 3 (L6-1999): avea formă aproximativ dreptunghiulară cu colŃurile rotunjite; a apărut la -20 cm, fundul ei ajungând la -46 cm, după adâncime părând a fi tot o locuinŃă de suprafaŃă. Nu s-a descoperit nici o instalaŃie pentru foc. Pe fundul locuinŃei s-au conturat urmele circulare ale unor stâlpi sau pari.
LocuinŃa nr. 4 (L7-1999): avea plan oval-alungit; s-a conturat la -23 cm, fundul ei fiind la -60 cm faŃă de nivelul actual de călcare. Nici în această locuinŃă nu s-a găsit instalaŃie pentru foc. Au apărut urmele unei singure gropi de stâlp.
Complex A (1999): avea formă alungită şi a apărut la -26 cm, A = -56 cm. Pe fundul complexului au fost sesizate urmele mai multor stâlpi şi pari, precum şi pietre de râu şi blocuri de micaşist.
Complex B (1999): era de formă alungită (11,5 m); s-a conturat la -22 cm, fundul ei, alveolat, coborând până la -90 cm. Pe fundul complexului au fost surprinse gropile mai multor pari sau stâlpi mai subŃiri; şi pe cele două laturi lungi au apărut gropi de pari. Tot pe fundul complexului s-au găsit numeroase pietre de râu şi blocuri de micaşist dispuse oarecum de-a lungul complexului. Lungimea complexului şi faptul că
era foarte îngust l-a determinat pe autorul cercetărilor să nu considere acest complex ca fiind o locuinŃă. Se pare că acest complex a fost incendiat, gropile stâlpilor şi parilor fiind pline cu lemn carbonizat.
Groapa nr. 1 (1978): avea plan dreptunghiular (350 x 142 cm), cu colŃurile uşor rotunjite şi orientată cu axa lungă pe direcŃia E – V; pereŃii erau înclinaŃi spre interior; fundul albiat era acoperit cu un strat de cărbune, suprapus de o lentilă de lut galben; groapa se adâncea la -35 cm faŃă de nivelul antic de călcare.
Groapa nr. 2 (1978): avea formă oval-alungită (75 x 50 cm), cu A = -30 cm de la nivelul antic de călcare. Era la 50 cm de Gr. nr. 1.
Groapa nr. 3 (1978): a fost cercetată parŃial; avea formă probabil circulară (D
= aprox. 80 cm), cu A = -30 cm.
245
d. Sec. VIII-IX.
e. Cercetări arheologice (1978-1979 – Al. V. Matei); săpături de salvare (1999
– S. şi D. BăcueŃ-Crişan).
f. Matei 1979, p. 483, nr. 8a; Stanciu, Matei 1994, p. 135-141, 148; Stanciu 1998, p. 477-482; Stanciu 2000, p. 158; Bă cueŃ -Criş an, Bă cueŃ -Criş an 2000b, p. 78, nr.
111; Cosma 2002a, p. 214-216, nr. 152; Cosma 2002b, p. 343, nr. 62/124; Bă cueŃ -
Criş an 2000-2004, p. 91-92; Bă cueŃ -Criş an 2006; Criş an 2006, p. 182-183.
112. PORł, com. Marca, jud. Sălaj.
a. StaŃ ia de betoane Bechtel/La baraj-Barul lui Guti.
b. Localitatea se află în partea vestică a Depresiunii Şimleului, pe partea dreaptă
a văii Barcăului. StaŃ ia de Betoane este situată pe prima terasă, inundabilă, a Barcăului.
c. Aici au fost cercetate 36 de complexe, dintre care 34 medievale timpurii, constând din locuinŃe, cuptoare, gropi, construcŃii anexe, şanŃuri. În continuare voi prezenta complexele, în ordinea în care au fost descrise de autorii cercetării: LocuinŃa nr. 1 (C1/2007): era de suprafaŃă; a fost surprinsă la -15 cm, fundul ei, uşor alveolat, fiind atins la -25 cm; fiind cercetată doar parŃial, se presupune că a avut un plan rectangular, cu colŃurile rotunjite.
LocuinŃa nr. 2 (C3/2007): era de suprafaŃă; s-a conturat la -40 cm, fundul ei, uşor alveolat, fiind la -60 cm; în locuinŃă s-au găsit şi rămăşiŃele unui cuptor construit din blocuri de micaşist şi pietre de râu, distrus încă din vechime; complexul a avut plan rectangular, cu colŃurile rotunjite.
Groapa menajeră nr. 1 (C4/2007): a fost surprinsănla -37 cm, fundul ei fiind la -65 cm; avea formă oval-alungită.
LocuinŃa nr. 3 (?) / anexa nr. 1 (?) (C5/2007): s-a conturat la -30-37 cm şi suprapunea C6/2007, având dimesiuni mari. Este vorba de un şanŃ cu traiectorie aproape circulară, asemănător unui inel cu capetele desfăcute (D.= circa 12 m); spre centrul acestei construcŃii, într-o alveolare de -38-42 cm, era o vatră cu gardină din pietre; tot pe această suprafaŃă au fost sesizate şi urmele a 5 gropi de stâlp.
Groapa menajeră nr. 2 (?) (C6/2007): a fost surprins la –35 cm, fundul ei apărând la -60 cm; a avut plan oval-alungit.
ConstrucŃia anexă nr. 1 (?) (C7/2007): avea plan rectangular, cu colŃurile rotunjite; s-a contura la -30 cm, fundul ei alveolat fiind la – 60 cm; nu s-a găsit instalaŃia pentru foc.
ConstrucŃia anexă nr. 2 (C8/2007): avea plan rectangular, cu colŃurile rotunjite; s-a contura la -40 cm, fundul ei alveolat uşor fiind la – 60 cm; nu s-a găsit instalaŃia pentru foc.
LocuinŃa nr. 4 (C9/2007): era de suprafaŃă; avea formă rectangulară, cu colŃurile rotunjite; s-a conturat la -35 cm, fundul ei, uşor alveolat, fiind la -60 cm; a dispus de un cuptor construit din blocuri de micaşist şi pietre de râu, distrus încă din vechime.
LocuinŃa nr. 5 (C10/2007): posibil adâncită în pământ; s-a conturat la -28-30
cm, fundul ei, uşor alveolat, apărând la -60 cm; avea formă rectangulară, cu colŃurile rotunjite. Într-unul din colŃuri a avut un cuptor cu pereŃii construiŃi din blocuri de 246
micaşist; vatra sa era şa -52 cm şi era puŃin arsă. Dispuse pe cele patru laturi ale locuinŃei au fost surprinse 8 gropi de stâlp.
Groapa de stâlp nr. 1 (C11/2007): s-a conturat la -28-30 cm, mergând până la
-63 cm de la nivelul actual de călcare; în plan era circulară.
Groapa menajeră nr. 3 (C12/2007): avea plan circular; s-a conturat la -30 cm, fundul ei fiind la -50 cm faŃă de nivelul de călcare actual.
Groapa de stâlp nr. 2 (C13/2007): s-a conturat la -40 cm, fundul ei fiind la -50
cm faŃă de nivelul actual de călcare; în plan era circulară.
ConstrucŃia anexă nr. 2 (C14/2007): a avut formă oval-alungită; s-a conturat la -26-30 cm, fundul ei, săpat în trepte, având adâncimea maximă de -50 cm de la actualul nivel de călcare; pe laturile lungi ale construcŃiei erau urmele a 6 pari mici (D.=
5-10 cm); nu a fost descoperită instalaŃie pentru foc.
Groapa de stâlp nr. 3 (C15/2007): s-a conturat la -30 cm, mergând până la -62
de cm faŃă de actualul nivel de călcare; în plan era circulară.
Vatra în aer liber nr. 1 (C16/2007): este vorba de o vatră cu gardină din pietre (micaşist şi pietre de râu), conturată la -25 cm. Este posibil să fi avut un acoperiş de protecŃie.
LocuinŃa nr. 6 / anexa nr. 3 (?) (C17/2007): s-a conturat la -30-40 cm şi a avut dimensiuni mari. S-a descoperit şi un şanŃ în formă de potcoavă, ale cărei capete erau unite de un alt şanŃ, însă drept. Primul şanŃ avea fundul alveolat şi adânc de -45-70 cm de la actualul nivel de călcare. În şanŃ s-au găsit şi 3 gropi de stâlp, dipuse pe traiectoria acestuia. ŞanŃul cel drept avea fundul drept, delimitat la -50-55 cm de la nivelul actual de călcare. Nu a apărut nici o instalŃie pentru foc.
ConstrucŃia anexă nr. 4 (C18/2007): a avut formă rectangulară; s-a conturat la
-35 cm, fundul ei alveolat apărând la -50 cm faŃă de nivelul actual de călcare. Nu au apărut urme de la stâlpi sau instalŃie pentru foc.
LocuinŃa nr. 7 / anexa nr. 5 (?) (C19/2007): s-a conturat la -30-38 cm şi a avut dimensiuni mari. A apărut şi un şanŃ ce mergea într-o formă rectangulară cu colŃurile rotujite; nu au apărut urme de la stâlpi, dar s-au găsit blocuri de micaşist şi pietre de râu.
În zona delimitată de şanŃ nivelul vechi de călcare era la -50 cm; aici s-a surprins o groapă ovală, cu fundul la -70 cm; în ea era multă cenuşă, cărbune şi chirpici, posibil de la o instaŃie pentru foc ce nu s-a păstrat.
LocuinŃa nr. 8 / anexa nr. 6 (?) (C20/2007): a avut dimensiuni mari şi a suprapus C23/2007; s-a conturat la -45 cm (se pare că acesta era şi nivelul de călcare al complexului). A fost descoperit un şanŃ cu traiectorie aproximativ rectangulară, cu colŃurile rotunjite şi adâncimea între -60 şi -92 cm, având fundul alveolat-săpat în trepte; în şanŃ s-a găsit o singură groapă de stâlp. Spre centrul spaŃiului delimitat de şanŃ s-a găsit o groapă, surprinsă la -45 cm, ce se adâncea până la -80/-95 cm faŃă de nivelul actual de călcare; pe fundul gropii a apărut un cuptor cu pereŃii din blocuri de micaşist şi pietre de râu; vatra lui era arsă la roşu.
Groapa menajeră nr. 3 / ŞanŃ de drenaj a apei nr. 1 (?) (C21/2007): s-a conturat la -50 cm. Şi în acest caz este vorba de un şanŃ ce mergea ca un arc de cerc şi avea fundul alveolat-săpat în trepte, acesta fiind la -60-75 cm.
LocuinŃa nr. 9 (C22/2007): s-a conturat la 50 cm, fundul ei, săpat în steril, fiind la -60 cm de la actualul nivel de călcare (probabil o locuinŃă de suprafaŃă, uşor adâncită); a avut plan rectangular, cu colŃurile rotunjite. Într-unul din colŃuri a fost surprins un 247
cuptor din blocuri de micaşist, fiind construit pe un soclu din lut cruŃat; vatra sa era doar puŃin arsă.
LocuinŃa nr. 10 (C23/2007): s-a conturat la 50 cm, fundul ei, săpat în steril, fiind la -75 cm de la actualul nivel de călcare (posibil tot o locuinŃă de suprafaŃă, uşor adâncită); a avut formă rectangulară, cu colŃurile rotunjite. LocuinŃa a dispus de o vatră
cu gardină din pietre, amenajată peste un pat din pietre de râu. Într-unul din colŃurile complexului a apărut o groapă de stâlp.
LocuinŃa nr. 11 (C24/2007): era de suprafaŃă; s-a conturat la -30-33 cm, fundul ei fiind surprins la -40 cm faŃă de nivelul actual de călcare. Complexul a fost descoperit datorită unei aglomerări de pietre, bucăŃi de chirpici şi fragmente ceramice; în această
zonă s-au găsit şi două gropi de stâlp.
Groapa menajeră nr. 4 (C25/2007): s-a conturat la -50 cm, fundul ei fiind la -
60 cm faŃă de nivelul actual de călcare; a avut plan oval-alungit.
LocuinŃa nr. 12 (C29/2007): s-a conturat la -50 cm, complexul adâncindu-se în steril până la -62 cm faŃă de actualul nivel de călcare (probabil era o locuinŃă de suprafaŃă). Pe una dintre laturile lungi ale locuinŃei a fost descoperit cuptorul din blocuri de micaŃist, a cărei vatră era doar uşor arsă la roşu. Gropi de stâlp au fost surprinse doar în două dintre colŃuri.
Groapa de stâlp nr.4 (C30/2007): s-a conturat la -50 cm, fundul ei fiind atins la -65 cm de la nivelul de călcare actual; în plan era circulară.
Groapa menajeră nr. 5 / anexa nr. 6 (?) (C32/2007): s-a conturat la -50 cm, fundul ei fiind la -60 cm faŃă de actualul nivel de călcare; a avut plan rectangular. Nu a apărut instalaŃie pentru foc şi nici gropi de stâlp.
Groapa de stâlp nr. 5 (C33/2007): s-a conturat la -50 cm, adâncindu-se până la
-62 cm faŃă de actualul nivel de călcare; în plan a fost circulară.
ConstrucŃia anexă nr. 7 (C34/2007): a avut pan rectangular, cu colŃurile rotunjite; s-a conturat la -50 cm, fundul ei mergând în steril până la -70 cm faŃă de actualul nivel de călcare; nu au apărut urme de stâlpi sau instalaŃie pentru foc.
LocuinŃa nr. 13 (C38/2007): a avut plan rectangular, cu colŃurile rotunjite; a fost surprinsă la -50 cm, fundul ei, uşor alveolat, apărând la -61 cm de la actualul nivel de călcare. Într-un colŃ, complexul a avut un cuptor cu pereŃii construiŃi din blocuri de micaşist, vatra sa fiind doar puŃin arsă. Nu au apărut gropi de stâlp.
ConstrucŃia anexă nr. 8 / groapa menajeră nr. 6 (?) (C39/2007): s-a conturat la -55 cm, fundul fiind surprins la -65 cm faŃă de nivelul actual de călcare; a avut plan oval-alungit (L = 900 cm); nu a apărut vreo instalaŃie pentru foc sau gropi de stâlp.
LocuinŃa nr. 14 (C40/2007): a avut plan rectangular, cu colŃurile rotunjite; s-a conturat la -45 cm, fundul ei, uşor alveolat, fiind surprins la -65 cm faŃă de nivelul de călcare actual (probabil este vorba tot de o locuinŃă de suprafaŃă). Pe una dintre laturile lungi ale locuinŃei era un cuptor săpat în perete, a cărui bolta nu s-a mai păstrat, vatra sa fiind puternic arsă la roşu.
ŞanŃ pentru drenajul apei nr. 2 şi nr. 3 (C41/2007 şi C43/2007): a apărut la -
40 cm; traseul său a fost meandrat şi fundul alveolat (între -60 şi -120 cm). La un moment dat şanŃul se bifurcă, formând un şanŃ scurt (C41/2007) şi unul lung, ce străbate toată terasa pe care se afla aşezarea (C43/2007). La rândul său, şanŃul lung a avut traseu meandrat şi adâncimea între -55 şi -120 cm de la actualul nivel de călcare.
248
ConstrucŃia anexă nr. 9 (C42/2007): a avut plan rectangular; s-a conturat la -
50 cm, fundul ei, săpat în steril, fiind la -60 cm faŃă de actualul nivel de călcare; în interiorul construcŃiei au apărut 2 gropi de stâlp, însă nu s-a găsit instalaŃie pentru foc.
Groapa menajeră nr. 7 (C44/2007): s-a conturat la -50 cm şi mergea până la -
70 cm faŃă de nivelul de călcare actual; a avut formă oval-alungită.
d. Sec. VIII-IX.
e. Cercetare preventivă – Al. V. Matei, D. BăcueŃ-Crişan (2007).
f. Matei, Bă cueŃ -Criş an 2008, p. 239-244, nr. 132.
g. Slavo-români ( Matei, Bă cueŃ -Criş an 2008, p. 243); mai degrabă slavo-romanici.
113. RÂPA, com. Tinca, jud. Bihor.
a. Sub Pă dure sau Câmpul de Sus.
b. Locul este ca un promontoriu, plasat pe a doua terasă a Crişului Negru, în dreapta şoselei Râpa – Tinca, la circa 4-5 km în linie dreaptă de cursul Crişului Negru.
c. A fost descoperită şi cercetată o locuinŃă semiadâncită în pământ, de formă
patrulateră, la construcŃia căreia s-a folosit şi lemn.
d. Sec. VIII-IX.
e. Sondaj arheologic.
f. Rep. Bihor 1974, p. 57, nr. 312; Dumitraş cu 1978a, p. 64, nr. 15.a; Dumitraş cu 1985, p. 58; Cosma 2002a, p. 216, nr. 156; Cosma 2002b, p. 344, nr.
67/129; Criş an 2006, p. 1