Groapa de deservire (de încărcare a vaselor în cuptor): a fost săpată în partea de N a C4, în trepte, partea ei cea mai adâncă având A = -120 cm faŃă de actualul nivel de călcare; a avut plan oval, la -120 cm diametrul N – S fiind de 250 cm, iar cel E – V de 125 cm; pe treapta superioară, cu A = -85 cm, diametrul N – S era de 325 cm, iar cel E –
V a avut 150 cm.
Groapă (posibil menajeră): nu se oferă date referitoare la aceasta.
d. Sec. VIII/IX-X.
e. Săpături sistematice.
f. Dumitraş cu 1986, p. 709, nr. 11; Dumitraş cu, Criş an 1988, p. 48-54; Dumitraş cu, Criş an 1990, p. 102-104; Stanciu 2000, p. 159; Cosma 2002a, p. 224-226, nr. 182; Cosma 2002b, p. 345, nr. 77/146; Criş an 2006, p. 195-196.
126. SÂNNICOLAUL ROMÂN, com. Cefa, jud. Bihor.
a. Cefa – La Pă dure.
b. –
c. Şi în acest punct a fost identificată o locuire medievală timpurie: LocuinŃa nr. 11 (L11/1993): a fost cercetată parŃial, fiind distrusă de locuirile ulterioare.
LocuinŃă (1994): ?
Cuptoarele nr. 1 şi nr. 2 (1998): erau din lut, construite la suprafaŃa solului antic; bolŃile lor aveau câte o deschizătură pentru fum; vetrele erau lutuite; în faŃa fiecărui cuptor era câte o groapă alungită şi albiată, cu adâncime mică.
Groapă (1998): a fost descoperită în spatele unuia dintre cuptoare; era plină cu lemn carbonizat.
d. Sec. VIII-IX şi IX-X (L/1994).
e. Cercetări arheologice (S. Dumitraşcu, I. Crişan – 1993-1994; S. Dumitraşcu-Stanciu, S. Dumitraşcu, I. Crişan - 1998).
f. Dumitraş cu, Criş an 1994, p. 118, nr. 56; Criş an, Dumitraş cu 1995, p. 81, nr.
118; Dumitraş cu-Stanciu, Dumitraş cu, Criş an 1999, p. 104, nr. 130.II ; Criş an 2006, p.
130-131.
127. SEBEŞ, oraş, jud. Alba.
a. Valea Janulu.
b. –
c. Aici este menŃionată descoperirea, pe lângă materiale din alte epoci, a unui cuptor medieval timpuriu.
d. –
e. Săpături arheologice vizând probabil altă perioadă istorică.
f. Popescu 1963, p. 454, nr. 29.
128. SFÂNTU GHEORGHE, oraş, jud. Covasna.
a. Bedeháza.
256
b. Locul se află pe prima terasă de pe malul stâng al Oltului, aproape de podul de cale ferată.
c. LocuinŃa nr. 1 (1949-1950): era adâncită în pământ; avea dimensiuni mari.
Sunt menŃionate şi alte locuinŃe adâncite în pământ.
d. Sec. VII.
e. Săpături arheologice (1949 – S. Ferenczi, K. Horedt, N. Liu, V. Mitrea şi M.
Rusu; 1950 – M. Macrea, L. Buzdugan, G. Ferenczi, K. Horedt, I. Popescu, I.I. Rusu, Z.
Székely, N. Vasiu, I. Winkler).
f. Horedt 1950, p. 128; Ferenczi et Alii 1950, p. 128; Macrea et Alii 1951, p.
299.
g. Este menŃionată descoperirea de ceramică slavă târzie ( Macrea ş i Alii 1951, p. 229), ceea ce arată că ar putea fi slavi sau romanici amestecaŃi cu slavi (?).
129. SIBIŞENI, comună , jud. Alba.
a. Deasupra satului.
b. –
c. Aici a fost identificat şi un nivel medieval timpuriu, fiind descoperit un complex (Complex nr. 4) reprezentat de o albiere oval-alungită. Este posibil să fie vorba de o anexă gospodărească.
d. Sec. VII – începutul sec. VIII.
e. Săpături arheologice, dar cu privire la altă perioadă istorică (I. AndriŃoiu, C.
Popa, G. Rustoiu - 1997).
f. AndriŃ oiu, Popa, Rustoiu 1998, p. 70-71, nr. 86.
130. SIGHIŞOARA, municipiu, jud. Mureş.
a. Aurel Vlaicu-La Glimei (Zwischen den Bücheln).
b. Locul se află pe malul drept al Pârâului Hundsbach, la 3 km sud de oraş.
c. Aici există urmele unei aşezări mici, formată din 5-6 locuinŃe dispuse în semicerc pe malul apei.
d. Sec. VII – VIII/IX.
e. –
f. Baltag, Amlacher 1994, p. 182; Rep. Mureş 1995, p. 237, nr. LXXVII.3.B; Baltag 2000, p. 175, nr. 12.a; Baltag 2004, p. 142, 143-144 şi 177, nr. 45.h.
131. SIGHIŞOARA, municipiu, jud. Mureş.Ń
a. Dealul Viilor.
b. Locul se află pe malul drept al Târnavei Mari, la marginea de est a oraşului, pe două terase joase; descoperirile medievale timpurii se concentrează mai ales pe terasa a doua, delimitată la nord de baza dealului Cornul Viilor, iar la sud de drumul Sighişoara-Boiu.
c. În acest punct a fost identificată şi cercetată o aşezare cu mai multe nivele de locuire, între care şi două nivele medievale timpurii. Au fost descoperite locuinŃe şi anexe gospodăreşti. Se precizează că în aşezarea de la Dealul Viilor au fost identificate 257
(până în 1982) 70 de complexe, reprezentate de locuinŃe, instalaŃii pentru foc şi ateliere de produs ceramică ( Baltag 1982, p. 44).
c.1. În acest prim nivel medieval timpuriu au fost cercetate locuinŃe şi gropi.
Complexele acestei faze se află pe prima terasa, notată cu T1 de către autorii cercetărilor (7 locuinŃe); doar locuinŃa B1/1984, datată în secolul VII, se afla pe terasa a treia – T3, 2
gropi pe terasa a doua – T2, iar în cazul complexului Cpt2/1977 nu se precizează pe care terasă a fost descoperit.
În continuare sunt prezentate câteva locuinŃe în detaliu:
LocuinŃa B3/1977: a fost adâncită în pământ, conturându-se la – 25 cm de la nivelul actual de călcare şi se adâncea până la -80 -90 cm; a avut plan dreptunghiular, cu colŃurile ascuŃite, laturile măsurând 390 x 400 x 370 x 407 cm; a fost orientată NE – SV.
InstalaŃia pentru foc era reprezentată de un cuptor din pietre, contruit în colŃul de nord, păstrat pe o înălŃime de 40-50 cm şi cu vatra măsurând 125 x 110 cm; avea forma unei cutii rectangulare, cu pereŃii din lespezi de piatră aşezate vertical şi înfipte direct în solul viu. Nu au apărut urme de la stâlpi de susŃinere şi nici alte amenajări speciale.
LocuinŃa Cpt2/1977: este vorba de o parte dintr-o posibilă locuinŃă (?), cu plan oval-neregulat şi puternic albiată; s-a conturat la -40 cm de la actualul nivel de călcare şi se adâncea până la -80 cm; era orientată NE – SV şi avea axele de 540 cm, respectiv 400
cm. Avea ca instalaŃie pentru foc un cuptor mare din pietre de râu şi lespezi de gresie, cu dimensiunile de 120 x 110 cm. Au fost surprinse şi două gropi de stâlp pe axa lungă, cu D.= 25 cm.
LocuinŃa B4/1979 (Pl. 22): suprapunea o locuinŃă din secolul VI; este tot de tipul adâncită în pământ; avea plan dreptunghiular (trapezoidal - ?), cu laturile: NV =
250 cm, NE = 370 cm, SE = 300 cm şi SV = 350 cm; s-a conturat la -60 cm de la nivelul actual, mergând până la -95 -105 cm. În colŃul nordic, la 50 – 60 cm de peretele din lemn al casei a fost descoperită o vatră din crustă arsă, fiind acoperită de o tăviŃă groasă de 7
cm cu marginile inălŃate (10 – 12 cm), peste care erau o grămadă de pietre. Nu au fost observate gropi de la stâlpi de susŃinere. Însă pe latura de NE a fost surprins un detaliu de construcŃie al peretelui: bârne în coadă de rândunică aşezate pe podea (colŃul de SE); pe aceeaşi latură au apărut şi doua gropi, de la pari sau de la capetele de bârne. În centrul locuinŃei era şi o groapă pentru cenuşă, cu D.= 140 cm, A.= -15 cm.
LocuinŃa B4/1980: suprapunea parŃial un atelier de olar din secolul IV; s-a conturat la -20 cm de la nivelul actual, adâncindu-se până la -50 cm; avea plan rectangular, cu colŃurile rotunjite şi laturile de 290 x 300 x 300 x 270 cm; orientarea locuinŃei era aproximativ E – V. În partea de SE a locuinŃei a fost descoperit cuptorul din pietre distrus. Au fost surprinse şi două gropi de stâlpi, una pe axa centrală în interior, iar cealaltă aproape de colŃul de N.
În exteriorul casei a mai fost descoperit un cuptor, din lut (D.calotei = 120 x 110 cm), a cărui vatră a fost realizată din lespezi de piatră; cuptorul nu a fost terminat, astfel nefiind folosit.
LocuinŃa B6/1981 (Pl. 23): era adâncită în sol, cu plan rectangular (cu laturile de: S = 325 cm, E = 300 cm, N = 330 cm, V = 270 cm), fiind surprinsă la – 30 cm de la nivelul actual de călcare şi adâncindu-se până la -60 -70 cm; era orientată aproximativ E
– V. InstalaŃia pentru foc se afla în partea de NE a locuinŃei şi consta dintr-un cuptor din pietre mari şi plăci din gresie; vatra se prezenta ca o crustă galbenă cu marginile roşii; în 258
faŃa cuptorului era multă cenuşă. În colŃurile casei au apărut gropi de stâlpi (D.= 30 x 30
cm şi A.= -130 cm); în colŃurile de NV şi SV au fost sesiate urmele unor bârne de lemn.
LocuinŃa B8/1981 / B2/1983: suprapunea o groapă preistorică şi una din secolele II-III; era adâncită în sol, conturându-se la -40 cm de la actualul nivel de călcare şi având fundul la -70cm (cred că ar putea să fie vorba şi de o locuinŃă de suprafaŃă, uşor adâncită în pământ); avea plan dreptunghiular, cu laturile: S = 300 cm, E = 250 cm, N =
300 cm şi V = 250 cm; a fost orientată aproximativ SE – NV. În partea de NE a casei se găsea o vatră cu suprafaŃa de circa 50 x 150 cm, fiind înconjurată cu pietre de râu. Au fost observate urmele a 3 gropi de par: una în partea de SV, o alta pe latura de V (D.= 20
cm) şi a treia aproape de colŃul de NV (dar în ce priveşte această groapă, autorii cercetării nu sunt convinşi că face parte din structura locuinŃei).
LocuinŃa B6/1983 (Pl. 23): era suprapusă de o locuinŃă din secolul XII; săpatura acestui complex nu a fost finalizată, ea oprindu-se la nivelul pietrelor cuptorului; s-a conturat la -32 cm de la nivelul actual de călcare şi se adâncea până la -60
cm (şi în acest caz ar putea să fie vorba de o locuinŃă de suprafaŃă uşor adâncită în sol); a avut plan rectangular, cu laturile de 260 x 380 cm, fiind orientată aproximativ E – V.
InstalaŃia pentru foc consta dintr-un cuptor realizat din pietre şi plasat în colŃul de NE, cu vatra ovală şi albiată (65 x 50 cm). A fost descoperită şi o groapă de stâlp, în afara casei, la 100 cm de colŃul de S.
LocuinŃa B1/1984: tăia o locuinŃă din secolul VI şi o groapă preistorică; complexul a fost incomplet săpat; s-a conturat la -50 cm de la nivelul actual de călcare şi se adâncea până la -120 cm; a avut plan rectangular, cu laturile: S = ?, E = 400 cm (incompletă), N = 450 cm şi V = 300 cm (incompletă); orientarea locuinŃei era aproximativ NV – SE. InstalaŃia pentru foc se afla în colŃul de NE, fiind vorba de un cuptor din pietre; vatra (50 x 150 cm, Gr.= 3 cm, orientată N – S pe axă) era înconjurată
cu lespezi mari de piatră, legate cu pământ galben, ce formau un fel de cupolă; aceste pietre erau la rândul lor împrejmuite de pietre mai rotunde, peste care a fost construită
probabil bolta; pietrele poartă puternice urme de ardere; pietrele în poziŃie in situ au apărut la -82 cm, iar vatra se afla la -105 cm. Nu au apărut urme de la gropi de stâlpi.
Groapa G1/1979: a apărut la -30 cm şi se adâncea până la -70 cm; a avut formă oval-rotunjită şi dimensiunile de 75 x 70 cm.
Groapa alfa/1979: a apărut la – 40 cm, fundul ei fiind la – 110 cm; a avut plan rotund-oval cu dimensiunile de 100 x 110 cm.
d. A doua jumătate a sec. VI – prima jumătate a sec. VII (sau întreg secol VII - ?).
c.2. În legătură cu al doilea nivel de locuire medieval timpuriu au fost cercetate mai multe locuinŃe. Complexele din acest segment cronologic au fost răspândite pe cele trei terase ale Târnavei Mari: 7 locuinŃe şi o groapă pe T1, 12 locuinŃe (dintre care un posibil atelier şi o locuinŃă cu două faze constructive) şi 1 groapă pe T2 şi 1 locuinŃă pe T3.
Se precizează că un grup de 10 locuinŃe şi anexe gospodăreşti erau dispuse în formă elipsoidală cu un spaŃiu central de 20 x 10 m ( Baltag 2004, p. 143).
În continuare sunt prezentate complexele în detaliu:
LocuinŃa B3/1977 (Pl. 20): suprapunea locuinŃa de secol VIII B3a/1977; era adâncită în sol, conturându-se la -50 cm de la nivelul actual de călcare şi mergea până la
-100-105 cm; a avut plan rectangular, cu colŃurile rotunjite, având laturile de 400-425 x 125 cm (nu au putut fi develite în totalitate, deoarece o parte a locuinŃei se afla sub pista 259
drumului); avea orientare aproximativ NE – SV. Nu a fost descoperită instalaŃia pentru foc şi nu au fost observate nici urme ale gropilor stâlpilor de susŃinere.
LocuinŃa B3a/1977 (Pl. 20): era adâncită în sol, cu plan probabil rectangular (270 x 90 cm, restul complexului aflându-se sub drum), cu colŃurile rotunjite şi orientată
aproximativ N – S; a apărut la – 50 cm de la nivelul actual de călcare, având fundul la –
100 cm. InstalaŃia pentru foc se afla în apropierea colŃului de SSV, constând dintr-un cuptor din pietre în formă de potcoavă, realizat din gresie şi pietre de râu. Nu au fost surprinse gropi de la stâlpi.
LocuinŃa B1/1978 (Pl. 20): locuinŃă adâncită în sol, cu plan rectangular neregulat şi alungit (350 x 250 – 250 – 290 – 100 – 70 x 100 cm), orientată aproximativ N – S; s-a conturat la -20-30 cm în stratul de cultură, mergând până la -150 cm. Nu au apărut urme de la gropi de pari. Latura de S a complexului era aproape verticală, iar cea de V albiată. Pe întreaga lungime a laturii de V a fost cruŃată o treaptă (laviŃă) lată de 50
– 70 cm.
LocuinŃa a dispus de două instalaŃii pentru foc: 1. aproximativ la mijlocul laturii de S era o vatră ovală (125 x 80 cm), adâncită cu -5-8 cm faŃă de podea; 2. în latura de N
a casei a fost scobit un cuptor în formă de pară, ce mergea în exteriorul complexul; a avut vatra ovală (150 x 130 cm, Gr.= 3-4 cm); la gură, cuptorul era prevăzut cu pietre.
LocuinŃa B2a/1978 (Pl. 27/B): este paralelă şi aproape lipită de locuinŃa din secolul VIII B2b/1977; era adâncită în pământ, conturându-se la -120 cm de nivelul actual de călcare, fundul ei fiind surprins la -180 cm; avea plan rectangular (330 x 320 x 300 x 290 cm – restul complexului aflându-se în mal), cu colŃurile rotunjite, fiind orientată NE – SV. InstalaŃia pentru foc, plasată în colŃul NV, era reprezentată de un cuptor din pietre, în formă de potcoavă, cu vatra ovală (70 x 80 cm). Nu au apărut urme de la gropi de stâlp.
LocuinŃa B2b/1977 (atelier de fierărie - ?) (Pl. 27/B): a fost surprinsă la -120
cm de la nivelul de călcare actual, având fundul la -150-160 cm; a avut formă
rectangulară (270 x 260 x 100 cm – restul complexului fiind în mal) cu colŃurile rotunjite şi orientare aproximativ NE – SV. În apropierea laturii de ENE, oarecum central, a fost descoperit un cuptor din pietre, realizat din pietre de mari dimensiuni. Nu au fost surprinse gropi de pari.
LocuinŃa B3/1978: a fost dezvelită doar parŃial şi a fost suprapusă de o locuinŃă
din secolul XII; era adâncită în sol, fiind identificată la -110 cm de la actualul nivel de călcare şi mergând până la – 190 cm; a avut probabil un plan dreptunghiular (230 x 240
x 100 cm), fiind orientată aprximativ E – V. În colŃul de NV s-a găsit un cuptor construit din pietre mari (100 x 90 cm), cercetat doar parŃial. Nu au apărut gropi de la stâlpi de susŃinere.
LocuinŃa B5/1978 (Pl. 22): a fost surprinsă la -100 cm de la actualul nivel de călcare, având fundul la – 150 cm; avea plan aproximativ rectangular, cu laturile de 300
x 280 x 300 x 270 cm, fiind orientată aproximativ NE – SV. În colŃul de N al locuinŃei s-a descoperit un cuptor în formă de casetă, construit din pietre (100 x 80 cm). Pe latura de N erau împrăştiate pietre din cuptor, dar probabil şi de pe acoperiş. Nu au fost observate urme de la stâlpi. De-alungul laturilor de V şi S a fost cruŃat în lut un prag/laviŃă.
LocuinŃa B6a/1978 (Pl. 21): tăia o locuinŃă din secolul III şi a fost cercetată
doar parŃial; s-a conturat la -110 cm de la actualul nivel de călcare şi a avut podeaua la -
160 cm; a fost de formă dreptunghiulară (cu laturile de 320 x 275 x 280 cm), cu colŃurile 260
rortunjite şi orientare aproximativă NE – SV. A fost surprinsă doar o singură groapă de par în colŃul de V al complexului. InstalaŃia pentru foc consta dintr-un cuptor din pietre construit în colŃul de SV.
LocuinŃa/anexa B7/1978 (?) (Pl. 21): nu a fost săpată în totalitate; complexul era adâncit în sol, conturându-se la -100 cm de la nivelul actual de călcare şi mergând până la -140 cm; a avut plan rectangular (340 x 280 x 275 cm), cu colŃurile rotunjite şi orientare aproximativă E –V. Nu a fost descoperită nici o instalaŃie pentru foc, urme de pari sau alte amenajări. Pe latura de V au fost găsite pietre, însă în lipsa arderii lor nu pot fi presupuse ca aparŃinând unei vetre sau cuptor.
LocuinŃa B8/1978: suprapunea locuinŃa B8a/1978; a apărut la -90 cm de la actualul nivel de călcare, podeaua fiind la circa -150 cm, fiind astfel vorba de o locuinŃă
adâncită în sol; a avut plan aproximativ dreptunghiular (laturile: 380 x 340 x 370 x 310
cm), cu colŃurile rotunjite şi orientare N – S. În colŃul de N al complexului a fost scobit în perete un cuptor de mari dimensiuni, în formă de pară şi cu vatra ovală pavată cu lespezi de gresie (150 x 120 cm); autorii îl consideră cuptor pentru pâine. Nu au apărut urme de la gropi de stâlpi. În colŃul de SE al locuinŃei, chiar deasupra cuptorului complexului B8a/1978, patru lespezi de gresie au fost prinse în latura casei, posibil pe post de trepte de coborâre.
LocuinŃa B8a/1978: era suprapusă de locuinŃa B8/1978, după nivelarea sa fiind acoperită cu un strat de argilă galbenă; a fost surprinsă la -140 cm faŃă de actualul nivel de călcare, podeaua ei fiind la -200 cm; a avut plan aproape rectangular (330 x 280 x 320
x 260 cm), cu colŃurile rotunjite şi orientare N – S. InstalaŃia pentru foc, probabil un cuptor din pietre, a fost distrusă odată cu construcŃia locuinŃei B8/1978; vatra a fost ovală
şi albiată (75 x 45 cm, Gr.= 3-5 cm). Nu au apărut gropi de par şi nici alte amenajări.
În cazul locuinŃelor B8/1978 şi B8a/1978 este vorba probabil de o locuinŃă cu două faze (Harhoiu, Baltag 2006-2007, II, p. 27).
LocuinŃa B9/1978: a tăiat o locuinŃă din secolele III-IV; s-a onturat la -90 cm de la actualul nivel de călcare, adâncindu-se până la -170 cm; a fost de formă aproape rectangulară (laturile: 380 x 300 x 330 x 315 cm), orientată N – S. Complexul a dispus de un cuptor în formă de cub, construit din pietre mari de râu, având dimensiunile: 150 x 150 cm şi Î.păstrată = 65 cm. Urme de stâlpi nu au apărut. Pe latura de SE a locuinŃei a fost cruŃată o treptă/laviŃă lată de 50-60 cm.
LocuinŃa B10/1978: a fost săpată parŃial; a fost surprinsă la -90 cm de la actualul nivel de călcare; a avut plan probabil dreptunghiular, laturile nefiind în întregime develite (300 x 300 cm); a fost orientată aproximativ NE – SV. InstalaŃia pentru foc consta dintr-un cuptor construit din pietre de râu şi plasat în colŃul de NE. Nu au fost sesizate urme de stâlpi sau alte amenajări.
LocuinŃa B2/1979 (Pl. 22): a avut plan patrulater, posibil trapezoidal, cu laturile de 280 x 260 x 200 x 100 cm, fiind surprinsă la -35 cm de la actualul nivel de călcare, fundul ei aflându-se la -85 cm; a fost orientată aproximativ NV – SE. În colŃul de N al locuinŃei s-a aflat un cuptor din pietre de mărime mijlocie, cu suprafaŃa de 1 mp.
În colŃul de SE (posibil şi în colŃul de NV) a fost identificată o groapă de stâlp.
LocuinŃa B4/1979 (Pl. 22): a fost tăiată de o groapă din secolul XII; s-a conturat la -40 cm de la actualul nivel de călcare, mergând până la -105 cm; avea formă
aproximativ pătrată, cu laturile de 300 x 300 x 320 x 320 cm, fiind orientată aproximativ NV – SE. InstalaŃia pentru foc sub formă de cuptor din pietre pare a fi sugerată în colŃul 261
de NE de către o grămadă de pietre şi arsură; însă pietre apar şi în zona laturii de N şi a celei de S. În colŃul de SE şi în apropierea colŃului de NV (pe latura de N) s-a găsit câte o groapă de par (?); o altă groapă de par a apărut tangent cu mijlocul laturii de S, însă
apartenenŃa ei la complex este incertă.
LocuinŃa B1/1980: era adâncită în pământ, conturându-se la -20-30 cm de la actualul nivel de călcare şi ajungând până la -70 cm; avea plan dreptunghiulară (laturile: S = 300 cm, E = 400 cm, N = 300 cm, V = 400 cm), fiind orientată aproximativ NV –
SE. În colŃurile complexului au fost surprinse câte o groapă de par (30 x 30 cm, A.= -100
cm); pe latura de N a fost descoperită o dungă de lemn carbonizat, lată de 25 cm, probabil rămăşiŃe de la o bârnă. Latura de SV a locuinŃei, pe o mare parte a ei, a fost deplasată după distrugerea cuptorului nr. 1 (complexul a dispus de trei instalaŃii pentru foc) în vederea ridicării cuptorului nr. 2; astfel, lângă groapa stâlpului din colŃul de V a fost fixat un alt stâlp; nu este exclus ca în timpul funcŃionării casei partea ei vestică să fi fost acoperită prin prelungirea şarpantei spre V, mărindu-se astfel şi zona locuibilă.
După cum am mai menŃionat, locuinŃa a dispus de trei instalaŃii pentru foc. În colŃul de E a avut un cuptor în formă de cutie dreptunghiulară (L.= 130 cm, l.= 105 cm, Î.= 50 cm), construit din lespezi mai mari şi mai mici de piatră, legate cu pământ galben.
Celelalte două cuptoare erau de pâine şi au fost săpate în exteriorul complexului, în cazul lor fiind vorba de două faze constructive: cupt.1 – a fost săpat în peretele de NV, avea plan circular (D.= 137 cm), o cupolăde lut ars şi era podit cu lespezi de piatră, aşezate pe un strat de pământ ars (Gr.= 10 cm); cupt.2 – a fost săpat după dezafectarea cuptorului 1, fiind extinsă latura de NV; avea vatra oval-alungită (150 x 110 cm), podită cu lespezi de piatră aşezate pe un strat de pământ galben; bolta cuptorului era din lut ars la roşu (Gr. =
15-20 cm), prăbuşită peste vatră; la gura instalaŃiei pentru copt pâine erau aşezate 2
lespezi de piatră în pozitie verticală.
LocuinŃa B8-9/1983 (Pl. 24): este vorba de o locuinŃă cu două faze de contrucŃie, autorii cercetării notându-le cu B8 şi B9; B8 suprapunea pe B9; complexul s-a conturat la -40 cm de la nivelul actual de călcare.
B8 – a avut plan dreptunghiular (350 x 365 x 340 x 330 cm), adâncindu-se până
la -110 cm; era orientată aproximativ NV – SE. Pietrele cuptorului de forma unei cutii erau împrăştiate în colŃurile de N şi de V, ajunse astfel în urma unei distrugeri care a făcut ca doar o parte din vatră să rămână pe loc, împreună cu o parte din pietrele care o protejau. În colŃurile de V şi de S au fost descoperite gropi de la stâlpi de susŃinere, dar este foarte probabil ca şi în celelalte două colŃuri să fi existat stâlpi; pereŃii se pare că
erau din bârne de lemn (Gr.= 15-20 cm).
B9 – între ultimul nivel a lui B8 şi faza B9 era un strat de umplutură gros de 5
cm, constând din cărbune şi cenuşă; sub aceasta, la A.= -120 cm a apărut vatra locuinŃei B9, vatra complexului B8 şi a lui B9 suprapunându-se aproape în întregime; vatra fazei B9 era arsă mult mai puternic, sugerând o întrebuinŃare mai îndelungată.
LocuinŃa B1/1985 (Pl. 23/A): era suprapusă de o locuinŃă din secolul XII şi tăia o locuinŃă din secolele IV-VI; s-a conturat la -80 cm de la actualul nivel de călcare şi mergea până la -120 cm; a avut formă dreptunghiulară (laturile: 380 x 380 x 390 cm) şi orientare NV – SE. Nu a fost sesizată existenŃa vreunei instalaŃii pentru foc. Pe latura de E au apărut două posibile gropi de par/stâlp.
LocuinŃa B2/1985:<