VIAȚA
La o fîntînă către seară
deși nu-ți este sete bei
și capul fără somn îl sprijini
cu tîmpla ta de tîmpla ei.
Fîntîna ta e interzisă
într-un deșert arzînd cu dor;
pot încerca sa caut alta
ori pot fura, sărutul să mor.
Însă văzînd licheni și turme
cum mersul lor depind de ea,
mîinile-ntîi îmi voi tăia
dar nu voi bea și nu voi bea.