Intrarea României în cel de-al doilea război mondial îl găsește pe mareșalul Ion
Antonescu la Piatra Neamț, de unde transmite Armatei române mult invocatul
ordin “Ostași, vă ordon : treceți Prutul !”. Acest moment marchează începutul luptei
pentru reîntregirea țării cu cele două teritorii ocupate de ruși, Basarabia și Bucovina.
La 22 iunie 1941 armata română intră în luptă pentru eliberarea provinciilor ocupate
de sovietici și, după numai o lună, Bucovina este eliberată şi începe reconstrucţia ei.
Bucuria victoriei este însă rapid umbrită de ceea ce aveau să descopere autoritățile :
- la Cernăuți, înainte de 22 iunie 1941, întrucât sovieticii arestaseră prea multe
persoane, se grăbeau și nu-i mai puteau transporta, i-au legat, i-au așezat cu fața în
jos și au trecut cu tancurile peste ei
- în toamna lui 1941, unități ale Armatei Române descoperă, lângă Odessa, un tren de
marfă plin cu cadavre. În fiecare din cele 22 de vagoane se află între 40-60 de
persoane, aparent împușcate prin pereții de lemn (în total peste 1.000 de victime)
- în lagărele din regiunea Saratov (pe Volga), în urma unei dezinformări a lui Stalin
de către ministrul de interne Abacumov, 15.000 de ostatici şi prizonieri români au
fost executaţi ca represalii pentru împuşcarea (din ordinul gen. Ion Antonescu), a
unui număr nedeterminat (sute) de evrei, de către autoritatea militară din Odessa,
după explozia Comandamentului Armatei Române din Odessa, soldată cu 90 de
victime, militari români. (sursa : Transnistria, vol. III, Jean Ancel)
Ultima pierdere a Bucovinei - 1948
(cea definitivă)
Din primăvara anului 1944, sub ameninţarea trupelor sovietice care se apropiau tot
mai mult, autorităţile civile, ecleziastice şi militare încep să se retragă şi, odată cu ele,
zeci de mii de bucovineni se refugiază în ţară. Guvernul comunist din România
semnează tot ce i se cere într-un protocol de către URSS, renunțând la 4 februarie
1948, la Bucovina și Insula Şerpilor.
Din nou un regim de teroare se instalează în Bucovina : se introduce obligativitatea
limbii ruse, istoria scrisă este mistificată și rusificată. Istoria se încăpățânează însă să
schimbe roțile mașinii din mers. Treptat, pe măsură ce se accelerează procesul de
dizolvare a fostei URSS, sămânța românismului, nedispărută total, începe să renască
şi în Bucovina : în unele şcoli se reintroduce limba română şi alfabetul latin, apar
ziare, asociaţii şi case de cultură româneşti. Poziția autorităţilor ucrainene este însă
evidentă : literatura trimisă din ţară este cenzurată şi populaţia română este
strămutată în mijlocul populaţiei ne-române. (sursa : Radu Constantin Demetrescu)
Page | 88
Câteva cuvinte despre cei peste 400.000 de români din Ucraina : la ultimul recensământ,
409 mii locuitori s-au declarat „români” sau „moldoveni” , mai ales în regiunile Cernăuți (181.800) și
Odessa (123.000).
De asemenea, numeroși români trăiesc în regiunea Transcarpatică (32.000 de maramureșeni), dar și transnistreni în regiunile Nikolajev (16.673) și Kirovograd (10.694). Aceștia sunt supuși unui proces de deznaționalizare și asimilare. Deși legea prevede educația în limba maternă, în multe localități cu
populație românească nu există școli sau clase cu predare în limba română. Ei beneficiază de emisiuni
TV în limba română și publicații, dar calitatea, distribuția și ora de difuzare lasă de dorit.
Cei care trăiesc în estul Ucrainei sunt catalogați ca moldoveni, fiind considerați un popor separat de
către stat, cu toate că istoricii au demonstrat că teoria stalinistă a moldovenismului este falsă. Românii
din Ucraina nu sunt reprezentați în parlament.
Lucrurile stau foarte diferit atunci când vine vorba de minoritatea ucraineană din România :
ucrainenii din România beneficiază de reprezentant în parlament (chiar dacă nu a câștigat la vot nici
un colegiu), televiziune, ziare, publicații, post de radio, administrație bilingvă în localitățile unde
ucrainenii au o pondere de cel puțin 20% din populație și fonduri pentru menținerea identității.
Atitudinea autorităților ucrainene față de românii din Bucovina se poate rezuma astfel :
nu demult (în 2012), Ministerul de Externe al Ucrainei a cerut României să sisteze eliberarea de
paşapoarte cetăţenilor ucraineni. Purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleg Voloşin, a menţionat că
deşi relaţiile dintre Ucraina şi România trec printr-o renaştere, problema cetăţeniei nu a fost
eliminată.
”Acei cetăţeni ai Ucrainei care primesc paşapoarte româneşti comit o infracţiune, iar un astfel de delict
trebuie să fie sancţionat. […] Am explicat în mod repetat omologilor noştri (români) că eliberarea de
paşapoarte în masă, în regiunile de frontieră ale Ucrainei, constituie un pas lipsit de amiciţie la adresa
ţării noastre”, a declarat Voloşin citat de Agerpres. Reprezentantul Ministerului de Externe ucrainean
nu sufla însă o vorba despre cetățenia pe baza etnica acordata de Ungaria, ungurilor din Transcarpatia
ucraineana sau de cetățenia rusă acordata în masă celor 17 milioane de ruși din estul Ucrainei, sau de
cetățenia bulgara acordata bulgarilor din Sudul Basarabiei.
Rada supremă de la Kiev a decis ca cetățenii care vor să dețină cetățenie dublă să fie drastic
sancționați. Până în 2012 legislația ucraineană interzicea dubla cetățenie, însă nu era prevăzută nici o
sancțiune pentru cei ce o dețineau. Parlamentul Ucrainei a votat cu o majoritate de 264 de voturi o
modificare, noua lege prevăzând amenzi de la zece până la 30 de salarii minime neimpozabile pentru
nedeclararea sau întârzierea declarării celei de a doua cetățenii. Amenzile sunt mai drastice pentru
funcţionarii publici sau oficiali din administraţia de stat care nu îşi declară a două cetăţenie. În cazul
lor, amenzile merg de la 50 la 100 de salarii minime neimpozabile..
(sursa Ziua Veche)
Pe de altă parte, Legea cu privire la principiile politicii lingvistice a Ucrainei, adoptată de Rada
Supremă de la Kiev pe data de 3 iulie 2012, permite utilizarea oficială a limbilor regionale/minoritare
în activitatea administraţiei publice locale, în cazul în care 10% din populaţia unui teritoriu este
vorbitoare a unei limbi minoritare. Noua lege prevede măsuri pentru utilizarea oficială în cazul a 18
limbi, printre care și cele moldoveneasca și româna. Așa se face că satul Tărăsăuţi, raionul Noua Suliţă
din regiunea Cernăuţi, a devenit de curând, prin hotărârea Consiliului local, prima localitate din
Ucraina în care româna este declarată limbă regional.
(sursa : Agenţia de presă “Interfax”, care citează publicaţia cernăuţeană “Molodoi Bukovineţ”).
Page | 89
