Regimul comunist a fost instaurat în Romînia la 6 martie 1945 prin Guvernul Petru Groza, primul
Guvern comunist din istoria țării. Comunismul nu a fost o opțiune a poporului român, a început la
6 martie 1945 într-un context intern și extern :
-
Pe plan intern, ascensiunea comuniștilor români, încurajată și sprijinită de prezența
Armatei Roșii în țară. Sub presiune dictatorială, Regele Mihai I este nevoit să demită
cabinetul condus de gen. Nicolae Badescu și să îl numească premier, la indicația lui
Visinski, adjunctul lui Molotov, pe Petru Groza, primul premier comunist din istoria țării.
-
Pe plan extern înțelegerile secrete din timpul celui de-al doilea Război Mondial dintre
conducătorii Națiunilor Unite: Stalin, Churchill și Roosevelt, înțelegeri care au culminat cu
“acordul de procentaj” de la Moscova din octombrie 1944, prin care România intra 90%
sub influența sovietică și “Conferința de la Ialta” din februarie 1945, unde cele 3 mari
puteri și-au împărțit Europa în sfere de influență, înțelegeri care devin oficiale în urma
încheierii războiului in cadrul Conferinței de la Potsdam din iulie 1945 și de la Paris din
1947 și ocuparea României după 23 august 1944 de către Armata Roșie.
Instaurarea regimului comunist în locul regimului anterior a avut ca urmări :
1. Schimbarea formei de suveranitate a României la 30 decembrie 1947, când, în urma abdicării
silite a Regelui Mihai I, România devine Republica Populara Româna
2. Lichidarea opoziției politice, PNL și PNT, în România, pluralismul politic fiind înlocuit cu
partidul unic, care din februarie 1948, prin fuzionarea forțată cu PSD, devine PMR
3. Adoptarea în aprilie 1948 a primei Constituții comuniste, după model Stalinist, care devine
baza juridică a noului regim politic
Instaurarea și consolidarea regimului comunist s-a realizat pe parcursul a 4 etape :
I) 6 martie 1945 - prima etapă, când, prin presiune, comuniștii reușesc să numească primul
Guvern comunist, fapt ce a marcat cucerirea puterii politice
II) noiembrie 1946 - a doua etapă, când, prin fraudă, comuniștii reușesc să câștige alegerile
parlamentare, act ce a marcat cucerirea puterii legislative într-un Parlament Unicameral
III) anul 1947 - a treia etapă, când :
Page | 175
-
in iulie-noiembrie lichidează partidele de opoziție PNT și PNL, arestând pe liderii
acestor partide, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Dinu și Gheorghe Brătianu
-
pe 30 decembrie 1947, prin abdicarea silită a Regelui Mihai I și proclamarea republicii,
comuniștii preluau definitiv puterea executivă în stat
IV) anul 1948 - ultima etapă, când în februarie Partidul Comunist devine partid unic, iar în aprilie,
prin adoptarea Constituției după model comunist se crea baza juridică a regimului
comunist
Regimul comunist a cunoscut în România două etape : etapa (modelul) stalinist, condus de
Gheorghe Gheorghiu Dej și etapa (modelul) național-stalinist, condus de Nicolae Ceaușescu.
A) MODELUL STALINIST – REGIMUL LUI GHEORGHE GHEORGHIU DEJ
- A stat la baza regimului comunist între anii 1945-1964
- In aceasta etapa, România adopta în construirea comunismului modelul stalinist, fapt ce a
marcat o politică internă și externă subordonată Moscovei
- Numirea Guvernului Petru Groza a marcat instalarea comuniștilor la putere, regim
consolidat prin cucerirea puterii legislative in 1946, înlăturarea opoziției politice și proclamarea
Republicii în 1947 și desființarea pluralismului politic în 1948 prin impunerea PMR ca partid unic cu
rol conducător. Acest guvern s-a folosit de prezența Armatei Roșii, de înlăturarea instituțiilor
democratice (monarhia, pluralismul politic,etc) de manipularea opiniei publice pentru a-și atinge
obiectivele.
- în 1948, din fuziunea PSD cu PCR a luat naștere PMR, iar în aprilie 1948 e redactată prima
Constituție comunistă după model sovietic
- între 1948-1957 s-a desfășurat procesul de epurare a partidului comunist, Dej, cu sprijinul lui
Stalin, reușind să înlăture din partid în 1952 aripa moscovită condusă de Ana Pauker, lupta pentru
puterea politica încheindu-se cu victoria lui Dej, care în 1952 devine premier, iar în 1961 președinte al
Consiliului de Stat
- în 1948 sunt adoptate legi de purificare a României, ca de exemplu legea învățământului,
prin care limba rusă devine limba obligatorie, desființarea Academiei Române sau legea cultelor, prin
care era desființată Biserica Greco-catolică
- în 1958, în contextul retragerii Armatei Roșii, Dej începe procesul de distanțare față de Rusia,
politica care devine oficială în aprilie 1964, prin “Declaratia PMR”. Astfel, regimul Dej poate fi împărțit
în 2 etape: 1948-1958, când a fost adoptat modelul stalinist și 1958-1965, când are loc îndepărtarea de
modelul sovietic și trecerea la calea româneasca
Acțiunile regimului au avut în vedere consolidarea regimului comunist în România :
În plan politic
- adoptarea a 2 Constituții după model sovietic, din 1948 și 1952, legi care transformau Marea
Adunare Națională în organul suprem al puterii în stat și PMR în partidul conducător
- înlăturarea prin violenta a adversarilor politici atât din partid cat și din afara lui - astfel e
înlăturată aripa moscovită a lui Lucrețiu Patrascanu, iar pentru ceilalți opozanți politici au
fost folosite închisorile politice de la Sighet, Gherla, Râmnicu Sărat, unde și-au pierdut viața
Iuliu Maniu, Ion Mihalache (PNT), Gheorghe Brătianu (PNL), lagărul de muncă (ca de
exemplu Canalul Dunare-Marea Neagră), unde s-a urmărit reeducarea prin muncă, conform
codului muncii elaborat în 1950
Page | 176
În plan cultural
- din 1945 e declanșata o revoluție cultural numita “proletcultism”- o forma nocivă de amestec al
politicului în cultură, care cerea poporului român “să uite trecutul” și să promoveze cuceririle
revoluționare ale clasei muncitoare cu țărănimea, sub directa îndrumare a poporului
eliberator sovietic - aceasta politica a permis rusificarea României prin rescrierea de către
Roller a Istoriei României în 1947, prin legea învățământului din 1948, rusificarea
instituțiilor de cultură, desființarea Academiei Române, interzicerea unor scriitori și istorici,
de exemplu Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Ion Luca Caragiale
În plan economic
- 11 iunie 1948 - în plan economic, este declanșată naționalizarea principalelor mijloace de
producție imobile, măsură care a condus la trecerea în proprietatea statului a peste 1000
întreprinderi
- 1949-1950 - este declanșată industrializarea forțată pe baza planurilor anuale iar ulterior,
începând cu 1951-1955 pe baza planurilor cincinale
- martie 1949 - plenara C.C. a PMR decide după modelul sovietic cooperativizarea, proces
încheiat în 1962
- alte măsuri în plan financiar - în 1946 a fost etatizata BNR, iar in 1947 a fost realizata reforma
monetara
În plan administrativ-teritorial, România este împărțită în raioane și regiuni (modelul sovietic).
Urmări :
-
în plan economic, naționalizarea și colectivizarea agriculturii au condus la distrugerea
proprietății private și înlocuirea ei cu proprietatea de stat, fapt ce au permis statului comunist
-
să controleze și să dirijeze întreaga economie care devine centralizata
-
în plan social, dispar burghezia prin Actul de Naționalizare și cheaburimea, în urma
colectivizării se consolidează puterea și prestigiul clasei muncitoare
-
un alt efect l-a constituit exodul de la sat la oraș, fapt ce a condus la pauperizarea satului
românesc
-
în plan politic, este redactată cea de-a doua Constituție din 1952, care marca victoria modelului
stalinist prin instituirea proprietății de stat și al rolului conducător al Partidului Comunist
Formele de represiune politica in timpul comunismului :
-
Represiunea comunistă a vizat distrugerea societății civile, a pluralismului politic, a gândirii
libere și a impus controlul asupra întregii societăți, folosind ca instrumente securitatea,
înființata în 1948, Miliția și trupele de securitate în 1949
-
Cu ajutorul instrumentelor noi create, foarte mulți români au fost supuși mecanismelor terorii,
sub acuzația de “uneltire contra statului comunist” astfel :
-
lideri ai fostelor partide politice, oameni de cultura, slujitori ai Bisericii, au fost exterminate fizic
în închisorile de la Gherla, Aiud, Sighet
-
alți români au fost reeducați prin munca la Canalul Dunare-Marea Neagra
-
deportarea a reprezentat o alta metoda de represiune și care a vizat cu precădere pe minoritățile
germane, sașii și șvabii, și sârbă, locul deportării fiind Câmpia Bărăganului, dar și în afara țării,
în Siberia
Page | 177
Forme de rezistenta anticomunista in timpul lui Dej
-
Rezistenta anticomunistă în timpul regimului Dej a cunoscut mai multe forme de manifestare
astfel, mai întâi s-a desfășurat rezistenta armata (mișcarea de partizani) din Munții Carpați din
1944-1960 sub lozinca “vin americanii”- aceasta forma de rezistenta organizata sub forma
grupurilor înarmate de partizani, pe legi conspirative sub diferite denumiri ca de exemplu
“Haiducii Muscelului”, “Haiducii lui Avram Iancu”, “Graiul Sângelui”, au acționat în Munții
Făgăraș, în zona Muscelului, in Banat, în Bucovina, grupuri sprijinite de populația civila și care
urmăreau să mențină încrederea poporului român în sprijinul occidental împotriva
comunismului - în cele din urma, trupele de securitate și de miliție le-au anihilat, mișcarea
încetând în 1960
-
O alta forma de rezistență anticomunistă a organizațiilor de țărănime în contextul declanșării în
1949 a colectivizării -au avut loc răscoale ale țărănimii în toată țara, peste 80.000 țărani au fost
arestați, din care 30000 au fost judecați de “așa-zisa” “justiție populară”
-
Rezistenta anticomunistă a fost organizată și de intelectualitatea românească, mulți dintre ei au
plecat în exil unde au organizat în SUA de exemplu: un Comitet National Român, care a
funcționat între anii 1949-1975
Implicări ale României pe plan internațional (politica externă)
-
Pe plan extern, pana in 1964, politica externa a României a fost aliniata la politica Moscovei :
-
1948 Guvernul Groza a semnat Tratatul pe 20 de ani de prietenie, colaborare și asistenta mutuala
cu URSS
-
1949 România este membra fondatoare a CAER- alianța ce era o alternativă a planului Marshall
-
1955 România devine membră fondatoare a Tratatului de la Varșovia, alternativa la NATO și
membra ONU
-
1956 Susține politica URSS cu privire la înfrângerea revoluției anticomuniste din Ungaria,
condusă de Imre Nagy
-
După retragerea trupelor sovietice din România in 1958, începe treptat desprinderea de Moscova
și în plan extern, ca de exemplu :
-
1963 - pentru prima data România vota la ONU diferit
-
1964 - în declarația din aprilie=PMR se critica imixtiunea Moscovei în problemele interne ale
partidelor comuniste și se cere egalitatea între statele comuniste
Page | 178
B) MODELUL NATIONAL COMUNIST (REGIMUL CEAUSESCU) 1965-1989
In anul 1965, la conducerea României a fost desemnat Nicolae Ceaușescu, care marchează continuarea
detașării de Moscova și construirea comunismului pe cale naționala. Cauzele instaurării de către
Ceaușescu a unui regim național comunist au fost :
-
Moartea lui Dej, care a schimbat conducerea de partid cu Gheorghe Mauer și Chivu Stoica
-
Abandonarea “căii unice” în construirea comunismului Nicolae Ceaușescu era adeptul politicii de
independență față de Moscova
Au existat două etape în evoluția regimului național comunist (regimul lui Ceaușescu) :
I. etapa liberalizării limitate ( 1965-1971) și
II. etapa “socialismului dinastic” (neostalinist in 1971-1989)
Etapa l